EDITORIAL

Nevoia de ideologie si atitudine politica nationala

Marinela Veronica Tariuc

Putere care trebuia sa apartina Poporului Roman (in cadrul unei democratii autentice), precum si inlocuirea democratiei prin politocratie, constituie o crima sociala comisa impotriva Poporului Roman, de catre pseudo-clasa politica (transformata in oligarhie), crima ce trebuie judecata si pedepsita ca atare.

Aceasta judecata nu se poate insa realiza deoarece Poporul Roman este manipulat printr-o multimedia aservita intereselor clientelare ale oligarhiei politice postrevolutionare, avand in frunte, in calitate de eminente cenusii, personaje provenite din fosta Securitate ceausista, precum si din fosta nomenclatura comunista [3].

Profitand de lipsa de experienta politica a Poporului Roman, cei care au invatat tehnicile manipularii zvonistice si mediatice pe bancile de studiu ale fostei Securitati ceausiste s-au organizat mai repede, dupa Revolutia Romana din decembrie 1989, intr-o adevarata retea oculta, de tip mafiot, care, in timp, s-a infiltrat corespunzator in mai toate partidele politice importante, precum si in principalele Puteri centrale de Stat, avand ca obiectiv prioritar imbogatirea rapida, prin jefuirea avutiei publice si prin acapararea Puterii supreme in Stat, pentru a-si asigura, in acest mod, atat o libertate de actiune, cat si o protectie necesara, avand in vedere gravele infractiuni, de ordin social, pe care le-a comis impotriva Poporului Roman, pe care l-a adus nu doar intr-o stare de deruta si de profunda neincredere in rolul social al politicii, ci si intr-o stare de exasperare existentiala, prin ruinarea si lichidarea economiei de Stat, precum si prin privatizarea unitatilor prestatoare de servicii publice principale, ce au avut ca efect scaderea dramatica a nivelului de trai a marii majoritati a populatiei si transformarea Romaniei intr-o piata de desfacere a produselor fabricate, in cea mai mare parte, in afara tarii, cu acumularea unei datorii externe a carei valoare reala este mentinuta secreta si care va constitui o adevarata povara financiara aruncata pe viitorul generatiilor urmatoare.

In contextul in care, prin Constitutia Romaniei, pluripartidismul reprezinta un fundament politic pe care trebuie sa functioneze democratia, iar Romania este

Dupa ce-a infaptuit una dintre cele mai importante revolutii ale secolului trecut [1;2], Romania s-a procopsit cu o perioada de tranzitie ce pare ca nu se mai sfarseste, ajungand deja la venerabila varsta de 14 ani, in care o pseudo-clasa politica, constituita pe interese clientelare si nu pe motivatii politice doctrinare, a acaparat conducerea Statului pentru a-si promova si realiza interesele specifice, vizand in principal imbogatirea rapida pe seama degradarii si jefuirii avutiei publice, precum si pe seama scaderii continue a nivelului de trai a marii majoritati a populatiei, nivel ajuns mult sub limita de saracie acceptata in cadrul Uniunii Europene, fapt ce constituie si cauza principala pentru care Romania nu este si nici nu va fi primita in aceasta comunitate de State, desi respectiva cauza nu este mentionata si recunoscuta, ca atare, la nivel oficial.

Constienta de raul general pe care l-a cauzat societatii romanesti, pseudo-clasa politica postrevolutionara se vede confruntata, in prezent, cu situatia unui viitor sumbru, in care, daca nu reuseste sa pastreze Puterea suprema in Stat, adica daca este eliminata de la guvernarea tarii, risca sa fie acuzata si judecata pentru starea de grava degradare social-economica in care a ajuns Romania, cu consecintele corespunzatoare.

Pentru a-si atinge scopul si a se mentine la guvernare, pseudo-clasa politica s-a transformat intr-o oligarhie politicianista, care a inlocuit democratia, cucerita de catre Poporul Roman prin infaptuirea Revolutiei Romane din decembrie 1989, cu o politocratie, devenind de fapt adevarata detinatoare a Puterii supreme in Stat, in dauna Poporului Roman, care a infaptuit o revolutie tocmai pentru a recupera Puterea suprema in Stat din mainile unei alte oligarhii, cea comunist _ ceausista care, spre deosebire de actuala oligarhie politicianista, era mai putin numeroasa si mai putin lacoma in a jefui avutia publica, precum si mult mai interesata in apararea si promovarea intereselor nationale.

Confiscarea Puterii supreme in Stat, in Romania,

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

declarata: stat national si social (de fapt o eroare ideologica, deoarece conceptul de: national include socialul), in Romania s-au constituit partide politice nu pentru a aplica doctrine politice autentice, necesare existentei si functionarii corespunzatoare a unui adevarat pluripartidism, ci pentru a promova interesele clientelare specifice ale unor grupari desprinse, in principal, din fosta nomenclatura securista si pecerista, care s-au organizat inclusiv la nivel conspirativ (masonic, sau chiar mafiot) [4].

Intr-un asemenea context nici un este de mirare ca asa zise partide care au declarat, in campania electorala, ca promoveaza doctrina social democrata, au procedat practic la lichidarea economiei de Stat, printr-o falsa si frauduloasa privatizare, in favoarea clientelei politice, ale caror interese de fapt le promoveaza, iar un autodeclarat partid national a devenit filosionist, declarand public, prin liderul sau, ca in Romania s-a realizat un holocaust antievreiesc, in timpul celui de-al 2-lea razboi mondial, pentru care s-a pretins deja, la nivel oficial, asumarea publica a responsabilitatilor, precum si plata unor despagubiri corespunzatoare.

Lipsit, pe de o parte, de o Putere principala de Stat mediatica (sau informativa) a carei conducere sa fie aleasa direct de catre Popor, cu obiectivul fundamental de a-l informa corect si deplin (Multimedia), dar confruntat, pe de alta parte, cu una de Stat, a carei conducere este numita de catre partidele aflate la guvernare, pentru a reprezenta interesele acestora, precum si cu o alta, aflata in proprietate privata, care urmareste alte interese specifice, Poporul Roman se gaseste, in prezent, in situatia de a fi manipulat permanent, astfel incat sa citeasca, sa auda si sa vada numai ceea ce vrea oligarhia politicianista care i-a uzurpat suveranitatea si dreptul de a detine exclusiv Puterea suprema in Stat si de a o exercita corespunzator, in folosul sau si nu in folosul clientelei politice, devenita oligarhie, prin democratia reprezentativa (adica indirect, prin intermediul unor reprezentanti alesi in cadrul alegerilor generale, districtuale si locale), precum si prin democratia participativa (adica direct, prin consultarea Poporului Roman in cadrul unui: referendum national, districtual, sau local).

Pentru a curma o asemenea stare de fapt si a reda Poporului Roman ceea ce-i apartine, adica Puterea suprema in Stat, cucerita cu jertfe si suferinta in decembrie 1989, este necesar ca, in prealabil, Poporul Roman sa urmeze indemnul imnului sau national

si sa se destepte, inclusiv din punct de vedere politic, constientizand ca nu are parte de o Constitutie menita sa-i apere drepturile sale fundamentale, ci sa favorizeze interesele oligarhiei politicianiste, pe care, daca n-o va elimina de la guvernare si n-o va trage corespunzator la raspundere, pentru tot raul pe care i l-a facut, va trebui s-o suporte multa vreme, fiind mentinut intr-o stare de exploatare si chiar de injosire existentiala, asemanatoare celei in care s-a aflat in timpul regimului comunist _ ceausist.

Pentru a contribui la desteptarea politica a Poporului Roman, la elaborarea unei ideologii politice specifice Statului National democrat (pe care cei interesati in mentinerea Statului Capitalist, respectiv in mentinerea Statului Comunist, s-au tot straduit si se mai straduiesc inca sa-l impiedice sa existe, ca Stat al viitorului), precum si pentru a contribui la constituirea unui partid national autentic, capabil sa angreneze societatea romaneasca in realizarea acestui proiect politico-social fundamental, a fost fondata revista: Politica Nationala. Impreuna cu revistele: Astral si Natiunea Romana, aceasta revista are rolul de a contribui corespunzator la infaptuirea Revolutiei Spirituale Romane, continuatoare si implinitoare a Revolutiei Romane din decembrie 1989, avand ca obiective fundamentale: transformarea omului, ca fiinta individuala, din individ in cetatean, precum si transformarea populatiei Romaniei, ca fiinta colectiva sociala, din Popor (format in majoritate din indivizi) in Natiune (formata in majoritate din cetateni) [5].

BIBLIOGRAFIE

1. Lorin Ioan Fortuna _ Misiunea astrala "Romania", editura ArtPress, Timisoara, 2003.

2. Marinela Veronica Tariuc _ Revolutia luminata si revolutia intunecata, revista Natiunea Romana, nr.1, ianuarie 2004.

3. Vasile Tanase _ Nevoia de organizare civica a societatii romanesti _ revista Natiunea Romana, nr.1, ianuarie 2004.

4. *** Declaratia Asociatiei VICTORIA a Luptatorilor in Revolutie din Timisoara, din data de 20.12.2003, revista Natiunea Romana, nr.1, ianuarie 2004.

5. Lorin Ioan Fortuna _ Motivatia astrala a infaptuirii Revolutiei Spirituale Romane, continuatoare si implinitoare a Revolutiei Sociale Romane din decembrie 1989, revista Astral nr.2, februarie 2004.

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

ARTICOLE DE FOND

Bazele ideologice ale unei doctrine politice

Marinela Veronica Tariuc

toare, care urmarea mentinerea, pe cat posibil, a starii sociale anterioare, precum si a privilegiilor pe care aceasta le oferea, fiind promovata, in principal, de catre fostii privilegiati.

Deoarece marile confruntari sociale violente nu se incheie, de regula, in mod ferm, cu un invingator si un invins, ci cu un armistitiu social, datorat epuizarii energetice a gruparilor sociale care se infrunta, confruntarea sociala violenta, desfasurata pe termen relativ scurt, ajunge astfel sa se transforme intr-o confruntare politica neviolenta, sau mai putin violenta, pe termen mediu, sau chiar lung, urmarind sa transeze, printr-o evolutie sociala corespunzatoare, ceea ce nu a putut fi transat prin revolta sociala, sau chiar prin revolutie.

Intr-un asemenea context social, de regula, tabara sociala care este mai numeroasa, sau tabara sociala care este mai avuta (bogata) reuseste sa se impuna in timp, adica sa acapareze, sau doar sa-si asigure accesul la Puterea suprema in Stat si sa beneficieze corespunzator, ca urmare a detinerii, sau doar a accesarii acestei Puteri.

Deoarece tabara celor bogati este intotdeauna cu mult mai putin numeroasa ca tabara celor mai modesti, sau chiar saraci, din punct de vedere material, redistribuirea bogatiei materiale constituie, de obicei, daca nu principala cauza, atunci macar una dintre cauzele principale, foarte importante, sau doar importante, care stau la baza unei transformari sociale, realizata pe cale violenta, fie ea: revolta, rascoala, sau revolutie.

In acest context, motivatia politica a unei transformari sociale violente are si un efect predominant, sau doar dominant social, motiv pentru care si ideologia specifica, ce-i va fi ulterior asociata, va avea de asemenea un caracter predominant, sau doar dominant social, ceea ce, in orientarea politica specifica impusa de Revolutia Franceza de la 1789, inseamna: o doctrina politica de stanga. In mod similar, miscarea sociala care se opune transformarii violente, sau incearca sa-i limiteze dimensiunile, exprimate ca doctrina ideologica, in acelasi tip de reper axial, inseamna: o doctrina politica de dreapta.

In timp insa denumirile, devenite calificative, de stanga si respectiv dreapta, au fost asociate si altor moduri de clasificare a doctrinelor politice, avand la baza alte criterii, cum ar fi cel al modului de raportare la nationalism si respectiv la internationalism, doctrinele cu specific national fiind considerate de dreapta, iar cele cu specific international, in care caracterul national era plasat

Dupa ce ideologii Revolutiei Franceze de la 1789 au elaborat, in prealabil, ideologia republicana, care a fost utilizata, dupa infaptuirea revolutiei, pentru a inlocui ideologia mornarhista, au elaborat si dezvoltat ulterior si conceptia politica de: pluralism politic (pluripartidism) [1], bazata pe cel putin doua grupari politice importante, ale caror interese erau mai mult sau mai putin divergente, dar si complementare, denumite uzual, dupa revolutiile europene de la 1848: partide politice [2].

Tot dupa Revolutia Franceza de la 1789 s-au polarizat si doua grupari politice importante, urmarind interese distincte si divergente, dar complementare, care, in functie de pozitia pe care au ocupat-o, prin reprezentantii lor, de o parte (stanga) si de alta (dreapta) a Presedintelui Adunarii reprezentantilor Poporului Francez, care a preluat conducerea Republicii Franceze, proaspat nascuta prin revolutie, au definit, la nivel popular, si doua optiuni politice generice, ce ar putea fi denumite: reformatoare, respectiv: conservatoare. Aceste optiuni politice au fost botezate ulterior, datorita acestei asezari, la nivel popular, ca fiind: de stanga si respectiv: de dreapta, denumiri avand desigur si un caracter peiorativ, dar care, ca o ciudatenie specifica politicii, s-au pastrat pana in prezent (ca denumiri, dar nu intotdeauna si cu aceleasi semnificatii politice) si vor mai fi uzitate probabil si in viitor [1].

Acest fenomen caracteristic inceputului politicii de tip republican a constituit o inconsecventa ideologica politica, tipica acelor vremuri, ce se datoreaza faptului ca evenimentele sociale s-au derulat atunci cu o viteza mai mare decat viteza cu care s-a dezvoltat ideologia politica corespunzatoare. Aceasta ideologie sta insa la baza unei restructurari fundamentale in politologie si face trecerea de la doctrinele politice specifice formelor de Stat din antichitate si evul mediu, bazate pe ideologii tipice acelor vremi (exemplu: ideologiile religioase, filosofice, imperiale, monarhice si altele) [3; 4], la doctrinele politice specifice epocii moderne si contemporane.

Ulterior cele doua tendinte politice (exprimand de fapt interesele specifice a doua grupari sociale principale, care se formeaza, de regula, in cadrul marilor miscari sociale si care sunt nu doar opuse, ci si complementare) s-au fundamentat, la nivel ideologic, prin doua tipuri de doctrine politice adecvate, si anume: doctrina politica reformatoare, care urmarea schimbarea radicala a vechii oranduiri sociale si acapararea Puterii supreme in Stat de catre o alta clasa sociala, care se simtea franata si chiar oprimata, in evolutia sa sociala, de mentinerea vechii oranduiri, precum si: doctrina politica conserva

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

pe un loc mai putin prioritar, sau chiar combatut, fiind considerate de stanga.

Intr-un alt context clasificator, doctrinele de tip liberal au fost considerate de dreapta, iar cele de tip social accentuat, de stanga, dupa criteriul tipului proprietatii dominante, in care dominarea proprietatii private era considerata a fi de dreapta, iar dominarea proprietatii de Stat era considerata a fi de stanga.

Ulterior Revolutiei Franceze de la 1789, constituirea, consolidarea si dezvoltarea Statului Burghez, denumit ulterior si: Stat Capitalist, bazat pe apararea si promovarea intereselor specifice burgheziei, ca si clasa sociala de mijloc a liberilor intreprinzatori (situata intre clasa celor foarte saraci si clasa celor foarte bogati), Stat ce reprezenta de fapt produsul statal al acestei revolutii, a avut ca efect, in timp, diminuarea importantei clasei nobiliare, precum si a celei clericale, ambele conservatoare, dar a dat nastere altor tipuri de contradictii sociale, care au avut ca efect social transformarea, tot in timp, chiar a burgheziei in clasa sociala conservatoare, precum si aparitia altor clase (proletariatul, in special) care au preluat rolul de clase contestatoare, dornice de adoptarea unor alte reforme, care sa le promoveze interesele specifice.

Apreciind ca Statul Capitalist si-a atins apogeul si limitele sale de dezvoltare in cursul secolului al XIX-lea si prima jumatate a secolului XX, apreciem totodata ca amplele miscari sociale care au marcat cea de-a 2-a jumatate a acestui secol au evidentiat tocmai criza existentiala a Statului Capitalist (ca sistem social) si necesitatea inlocuirii acestui tip de Stat cu un altul, care sa raspunda mai bine, din punct de vedere social, aparitiei si dezvoltarii unor noi clase sociale, cum ar fi: proletariatul (industrial, sau agrar), precum si segmentul social al functionarilor (publici si privati), din care s-a nascut ulterior asa numita clasa a: functionarilor, sau a: intelectualitatii, denumita popular, cu un oarecare sens peiorativ si: intelighentie.

Odata cu aceste transformari, incepute pe cale evolutiva, au aparut si reprezentantii noilor clase care urmareau inlocuirea Statului Capitalist cu un alt Stat, care a primit denumirea ideologica de: Stat Socialist, in sensul ca urmarea apararea si promovarea intereselor mai multor clase sociale, nu doar pe cele ale burgheziei.

In fond, din punct de vedere al ideologiei politice, si Statul Capitalist, generat de Revolutia Franceza de la 1789, era tot un tip de Stat: Socialist, care asigura insa apararea si promovarea, pe cale politica, doar a intereselor unei singure clase: clasa burgheziei, definita, in timp, ca fiind clasa care detinea un capital privat corespunzator (format din fonduri fixe si mobile) care sa-i permita sa-l valorifice utilizand munca salariata a clasei proletariatului (industrial, sau agricol), precum si a clasei functionarilor.

In contextul dezbaterilor ideologice legate de elaborarea ideologiei specifice Statului Socialist, pentru a putea extinde sfera intereselor ce urmau a fi aparate si promovate la nivel de Stat (deci prin politica si, in consecinta, prin partide politice si doctrine politice asociate), s-a pus problema limitarii dreptului de proprietate, deoarece tendinta ulterioara de acumulare si de monopolizare a capitalului a condus la ruinarea multor burghezi (denumiti si: capitalisti) ce dispuneau doar de un capital mic, sau mijlociu, care s-au vazut astfel pauperizati (saraciti) de catre marii capitalisti.

Intrezarind posibilitatea de a fi deposedati de o parte a capitalului pe care il detineau, sau doar ingraditi in posibilitatea de a-l spori, marii capitalisti s-au organizat si ei corespunzator, la nivel politic, iar unii dintre acestia si la nivel conspirativ, inclusiv in organizatii oculte subversive (de tip: masonic, sau chiar mafiot), considerandu-se niste elite indreptatite a conduce, mai intai economic, iar apoi si politic, nu doar tari, ci si continente si chiar intreaga Lume.

O asemenea optica, dezvoltata mai ales de catre marii capitalisti din domeniul finantelor (bancheri), a ajuns sa fie materializata prin formarea si consolidarea unor trusturi monopoliste de capital, la nivel international, dand astfel nastere unei oligarhii internationale, care de asemenea s-a organizat corespunzator, la nivel social si politic (atat deschis, cat si conspirativ), pentru a rezista si la nivel international la presiunile celorlalte clase sociale, ale caror interese specifice dorea sa le boicoteze, in orice tara s-ar fi manifestat, pentru a nu permite sa se creeze un precedent, care sa poata deveni apoi un exemplu de urmat si pentru alte tari.

Oligarhia aceasta internationala si-a dezvoltat astfel si o retea oculta subversiva, de tip conspirativ (masonic, sau chiar mafiot), prin intermediul careia urmarea si urmareste inca blocarea producerii unor transformari sociale care sa-i afecteze interesele si mai ales situatia de a detine, sau macar de a putea influenta corespunzator, Puterea suprema in Statele in care era interesata, in propriul sau folos.

In replica, reprezentantii celorlalte clase, dezavantajate de o asemenea stare de fapt, s-au organizat si ei, in mod specific, prin aparitia sindicatelor, dar si prin constituirea unei alte retele internationale, tot de tip conspirativ (masonic), astfel incat confruntarea sociala sa se continue nu doar printr-o confruntare politica deschisa, ci si prin una conspirativa (oculta), la nivel masonic, sau chiar mafiot.

Astfel reprezentantii oligarhiei capitaliste monopoliste au declarat intentia de limitare a dreptului de proprietate, precum si impozitarea progresiva (proportionala cu venitul realizat), solicitate de catre oponentii lor, ca fiind atentate la adresa libertatii economice, precum si la adresa liber

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

tatii individuale, in general, considerandu-se, din acest punct de vedere, ca fiind adeptii unei doctrine politice specifice, denumita ulterior impropriu: doctrina politica liberala (sau popular: de dreapta), sau, in general, ca ansamblu ideologic specific: liberalism, in dauna doctrinei politice sustinute de catre adversarii lor sociali, care apreciau ca libertatea nemarginita, in orice domeniu, si mai ales proprietatea nemarginita, constituie de fapt o: anarhie, care ameninta insasi existenta Statului, ca structura sociala, considerand ca intre libertatea individuala si libertatea sociala (colectiva) trebuie sa existe o corelare, astfel incat fiecare sa poata exista, fiind in asa fel definite incat existenta uneia sa nu impiedice existenta celeilalte, ci doar s-o limiteze si s-o concureze, in mod corespunzator, in sensul specific al valorilor complementare, care impun realizarea unui echilibru intre parti (ca situatie optima) si nu a unui dezechilibru.

In acest context, doctrinele politice care se opuneau asa zisei doctrine politice liberale au format ansamblul: doctrinelor politice sociale (sau popular: de stanga), denumite, in general, ca ansamblu ideologic specific: socialism.

Aceste feluri generice de a denumi cele doua tipuri de doctrine politice complementare: socialism si liberalism, au fost atribuite, prin extensie, si modurilor specifice de guvernare, in care au fost promovate cele doua tipuri de doctrine politice, precum si tipurilor de Stat in care au fost aplicate.

Asa cum doctrina politica liberala a fost dezvoltata pana la limita eliminarii oricaror restrictii din partea Statului (prin conceptele de: Stat minimal, de: piata economica total libera, si de: proprietate privata maximala, adica nemarginita, asociate de fapt unei forme de oligarhie specifica), tot asa doctrina politica sociala a fost dezvoltata pana la limita diminuarii maxime sau chiar a eliminarii proprietatii private (prin conceptul de: Stat maximal, de: piata economica total planificata, si de: proprietate privata minimala).

Astfel, cele doua moduri extreme de guvernare n-au fost doar elaborate la nivel ideologic, ci si implementate in cadrul unor State denumite, impropriu: Stat Capitalist-monopolist, pentru doctrina politica liberala extrema (exemplu: SUA) si respectiv: Stat Comunist, pentru doctrina politica sociala extrema (exemplu: fosta URSS, Coreea de Nord, si altele), intre care s-a dezlantuit nu doar o competitie, ci si o confruntare acerba, cu un rol nefast in dezvoltarea benefica a intregii Omeniri.

In prezent, cand balanta competitiei mentionate anterior pare a se fi inclinat accentuat in favoarea Statului Capitalist monopolist, devenit insa, intre timp, si imperialist (ca si Statul Comunist dealtfel), consideram ca am face o greseala deosebit de grava daca am aprecia ca, din punct de vedere ideologic, aceasta stare de fapt ar

recomanda Statul Capitalist (fie el monopolist si imperialist, sau nu) ca pe un Stat al viitorului, tot asa dupa cum nici Statul Comunist nu poate fi.

Apreciem astfel ca modul de comportament international al SUA, dupa desfiintarea fostei URSS, ofera suficiente argumente pentru a aprecia ca acest tip de Stat nu doar ca nu reprezinta un model care trebuie urmat, ci un model care trebuie evitat, si chiar ingradit, ca influenta internationala, spre binele intregii Omeniri.

Din aceasta analiza se pot evidentia tipurile de doctrine politice principale care exprima interesele unor clase sociale specifice, care exista si se manifesta corespunzator, inclusiv in Romania.

De asemenea se poate aprecia ce este si ce nu este o doctrina politica autentica, in contextul in care s-au infiintat o serie de partide politice purtand denumiri alese in mod special pentru a deruta, sau doar pentru a seduce electoratul (incepand chiar cu denumirea) partide, organizate insa pe baze clientelare si conduse de lideri care nici macar nu dau dovada ca constientizeaza, pe deplin, ce inseamna un partid politic, o doctrina politica, o anumita forma de Stat, precum si un anumit mod de guvernare.

Obiectivul principal urmarit de acest articol il constituie tocmai definirea corespunzatoare a conceptelor politice de: partid politic, doctrina politica, si pluralism politic (pluripartidism), cu scopul de a destepta Poporul Roman si in aceasta directie fundamentala, precum si de a-i permite sa identifice impostura si subversiunea care, din nefericire, se manifesta din plin in domeniul politic romanesc, in scopul de a deruta si manipula politic Poporul Roman, pentru a i se distrage astfel atentia de la gravele abuzuri comise impotriva intereselor sale fundamentale si principale, prin modul in care a fost guvernata Romania dupa Revolutia Romana din decembrie 1989.

In acest context trebuie precizat ca, din punct de vedere politic, o doctrina politica se defineste, pe de o parte, prin sfera de interese pe care le apara si le promoveaza, privita din punct de vedere social (adica la nivel de: grupari, segmente, sau clase sociale), iar, pe de alta parte, prin sfera de interese sociale pe care nu le apara si nu le promoveaza (ba uneori chiar le boicoteaza), la aceleasi nivele.

In acelasi context mai trebuie remarcat si faptul ca atat doctrinele politice de factura liberala, cat si cele de factura sociala, creaza antagonisme sociale importante intre gruparile sociale favorizate si cele defavorizate (prin politica), care actioneaza corespunzator (nebenefic) asupra unitatii sociale si constiintei nationale, ca factori coagulanti specifici, ce determina unitatea unui Popor.

Cele mai multe si mai acute antagonisme le genereaza astfel: doctrinele politice liberale, deoarece

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

politice, prin care anumite persoane, sau grupari clientelare, doresc sa insele (seduca) populatia, din punct de vedere politic, in contextul electoral, pentru a-si putea promova, pe toate caile posibile, interesele clientelare la nivel de Guvern, Parlament, sau al altor institutii publice.

In acelasi context mai precizam ca alti termeni politici specifici, precum: democrat, republican, monarhist, dictatorial, radical, etc., nu reprezinta doctrine politice autentice, ci tipuri de guvernare, ce pot fi asociate oricareia dintre doctrinele politice principale specifice.

Atragem totodata atentia ca anumite doctrine politice sociale nespecifice, cum ar fi: cea etnica (etnicism), cea religioasa (fundamentalism religios crestin, islamic, etc.), cea legata de criterii de varsta (exemplu: tineret, pensionari), precum si de anumite profesii (sindicate politice), desi pot fi, pe de o parte, considerate motivate, din punct de vedere politic si social, pe de alta parte insa pot avea un rol deosebit de nefast in ceea ce priveste afectarea liantului social principal, denumit si: unitate nationala (sau: constiinta nationala), care trebuie sa asigure unitatea sociala a unui Popor, motiv pentru care au si fost interzise, prin lege, in anumite tari, considerate a avea o civilizatie avansata (exemplu: SUA, Franta, dar nu si in Romania), ca o solutie de asanare a mediului social de factorii politici daunatori, avand un rol dezintegrant in cadrul unor structuri sociale atat de complexe, precum este un Popor (format in majoritate din indivizi), sau o Natiune (formata in majoritate din cetateni).

In incheiere, dar si in concluzie, ne exprimam speranta ca vom contribui, prin acest articol, inclusiv la asanarea mediului politic romanesc, prin clarificarea corespunzatoare a unor concepte politice fundamentale si principale, care au fost (intamplator sau deliberat) deformate si chiar deturnate de la intelesul lor firesc, in vederea creerii unui haos ideologic, in care aventurierii si cameleonii politici sa se poata manifesta in voie, pentru a se prezenta ca valori politice autentice si a insela (seduce) un electorat aflat, din nefericire, inca intr-o stare de imaturitate, din punct de vedere politic.

Bibliografie

1. George Voicu - Pluripartidismul, editura ALL, Bucuresti, 1998.

2. P.P. Negulescu - Partidele politice, editura Garamont, Bucuresti, 199*.

3. Marin Voiculescu - Istoria doctrinelor politice, editura Hyperion XXI, Bucuresti, 1992.

4. coord. A. P. Iliescu; E.M. Socaciu - Fundamentele gandirii politice moderne (Antologie comentata), editura Polirom, Iasi, 1999.

5. *** - Doctrinele partidelor politice, editura Garamont, Bucuresti, 199*.

apara si promoveaza interesele specifice ale unui grup extrem de restrans de oameni (care formeaza o oligarhie a marilor proprietari privati: capitalisti) impotriva intereselor marii majoritati a populatiei.

Doctrinele politice sociale genereaza si ele antagonisme sociale, dar de dimensiuni considerabil mai reduse, functie de aria sferei sociale a caror interese le apara si le promoveaza, comparativ cu ariile sferelor sociale ale caror interese nu le promoveaza, iar uneori, de asemenea, chiar le boicoteaza.

In domeniul doctrinelor politice de factura sociala mai trebuie facuta o demarcatie si intre doctrinele politice sociale care apara si promoveaza interesele unei minoritati a populatiei (dar care depaseste considerabil sfera sociala arondata doctrinelor politice liberale), denumite generic si: doctrine politice sociale propriu zise (sau: doctrine politice sociale, sau, in general, ca ansamblu ideologic: socialism) si doctrinele politice care apara si promoveaza interesele majoritatii populatiei (dar nu si a totalitatii populatiei, existand astfel minoritati sociale dezavantajate), care au primit denumirea generica de doctrine politice: populare (sau, in general, ca ansamblu ideologic: popularism).

In sfarsit, doctrinele politice care-si propun sa apere si sa promoveze interesele totalitatii populatiei, pleaca de la premiza ca un Popor trebuie considerat si tratat ca un sistem social unitar organic, adica un intreg, inclusiv din punct de vedere politic (chiar daca inca nu se manifesta astfel), caruia trebuie sa i se consacre o ideologie politica speciala de aparare si promovare a intereselor, la nivel global (fara a crea antagonisme majore, de ordin politic, intre diferite clase sociale), ideologie care a primit denumirea generica de: doctrina politica nationala (sau, in general, ca ansamblu ideologic: nationalism), deoarece s-a axat si pe apararea si conservarea caracteristicilor specifice de tip etnic, in principal ale etniei majoritare si in secundar ale celorlalte etnii conlocuitoare din cadrul unui Popor [5].

Particularizat la un anumit Popor, nationalismul se poate adapta in mod specific, inclusiv ca denumire (exemplu: iudaism; americanism; rusism; germanism; romanism etc.)

Potrivit acestui punct de vedere, ca doctrine politice principale, care pot sa-si dispute suprematia in cadrul unui pluripartidism politic autentic, impus la nivel constitutional, exista doar doctrinele politice: nationala, populara, sociala si liberala.

Alte asa zise doctrine politice principale nu reprezinta decat exprimarea, la nivel doctrinar, a unor probleme considerate importante, sau presante (dar pe un termen scurt, sau mediu, si nu pe termen lung), sau, cea ce este si mai grav, adevarate: "cacialmale"

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

ARTICOLE DE FOND

Bazele ideologice ale doctrinei politice nationale

Constantin Cosovan

Ca doctrina politica specifica, doctrina politica nationala se deosebeste de celelalte tipuri de

gurarea unei natalitati care sa asigure continuitatea Natiunii, precum si a unei demnitati existentiale minime, care sa asigure intregii populatii hrana, adapostul, imbracamintea si celelalte lucruri de stricta necesitate pentru existenta;

3. interese nationale importante, referitoare la realizarea, printr-o educatie adecvata, a unei constientizari corespunzatoare (denumita si: constiinta nationala) a importantei unitatii nationale, ca factor de coeziune sociala, care sa realizeze un grad ridicat de solidaritate populara, necesara mentinerii populatiei intr-o structura sociala specifica, ca tip de fiinta colectiva sociala, denumita: Natiune;

4. interese nationale obisnuite, referitoare la asigurarea existentei si functionarii optime a unor institutii publice de Stat, care sa asigure un acces corespunzator al populatiei la ingrijirea sanatatii, ocrotire sociala, educatie si invatamant, cultura, divertisment, precum si la alte domenii de activitate specifice unei civilizatii considerate dezvoltate;

5. interese nationale auxiliare, referitoare la realizarea unor relatii internationale de buna vecinatate, precum si la o cooperare internationala reciproc avantajoasa.

Pe langa interesele nationale specifice, anterior mentionate, care, in ordinea importantei lor, trebuie sa fie corespunzator aparate si promovate, constituind astfel obiective politice fundamentale si principale permanente, in cadrul doctrinei politice nationale mai exista si interese de ordin: districtual (provincial si judetean), local (orasenesc si comunal), precum si interese de alta factura, dintre care pot fi mentionate cele de ordin: etnic, religios (confesional), profesional, familial si personal, a caror aparare si promovare trebuie sa fie avuta in vedere, in limita posibilitatilor logistice de care dispune, intr-o anumita perioada, Statul, ca structura fundamentala sociala in care exista si evolueaza existential o Natiune, ca fiinta colectiva sociala specifica, de nivel superior Poporului.

Deoarece interesele aparate si promovate in cadrul larg al doctrinei politice nationale nu convin adeptilor intereselor promovate de alte doctrine politice [1] mai restrictive, si in special adeptilor intereselor promovate de doctrina politica liberala (in favoarea unui numar foarte restrans de oameni, care, de regula, formeaza si: o oligarhie specifica), unii dintre acesti adepti au incercat si incearca sa compromita importanta doctrinei politice nationale prin acuzatii false si tendentioase conform

doctrine politice specifice prin aceea ca apara si promoveaza interesele intregii populatii a unei tari, pe care o considera insa nu ca pe o simpla multime (adunatura de oameni), ci ca pe un intreg, sub forma unui sistem specific si organic, din punct de vedere social (Popor) [1], ce poate fi considerat ca o: fiinta colectiva sociala, avand in vedere si caracteristicile specifice ale Etniei majoritare conducatoare din componenta respectivului Popor [2].

Doctrina politica nationala mai urmareste ca majoritatea populatiei, ce formeaza Etnia majoritara, sa-si constientizeze rolul si misiunea de Etnie conducatoare si sa le exercite ca atare, formand astfel o structura sociala specifica, denumita: Natiune (derivata din Popor, printr-o evolutie corespunzatoare), alcatuita in majoritate din oameni constienti de rolul lor, la nivel social, denumiti si: cetateni (comparativ cu ceilalti oameni, denumiti si: indivizi, care nu-si constientizeaza corespunzator acest rol si care alcatuiesc majoritatea unui Popor) [3].

Pentru a nu afecta unitatea nationala, ca liant fundamental al unei populatii organizate, la nivelul unei tari, ca o fiinta colectiva sociala, asa cum se intampla in cazul promovarii celorlalte doctrine politice principale (liberala, sociala, sau populara), care promoveaza interesele specifice unor grupari sociale, a unor clase sociale, sau a majoritatii populatiei unei tari, dar in detrimentul intereselor specifice ale marii majoritati a populatiei (in cadrul doctrinei politice liberale), a majoritatii populatiei (in cadrul doctrinei politice sociale), sau a minoritatii populatiei (in cadrul doctrinei politice populare), doctrina politica nationala considera ca numai printr-o ierarhizare corespunzatoare a diverselor interese care se manifesta in cadrul populatiei, considerata ca o fiinta colectiva sociala, se poate ajunge la o optimizare a prestatiei politice.

In acest sens, doctrina politica nationala are in vedere, in ordinea descrescatoare a importantei, urmatoarele criterii de prioritate:

1. interese nationale fundamentale, referitoare la asigurarea existentei si exercitarea suveranitatii, precum si a mentinerii independentei si integritatii Statului;

2. interese nationale principale, referitoare la asi

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

carora: Natiunea, ca tip specific de fiinta colectiva sociala, ar reprezenta o frana in calea constituirii si dezvoltarii structurilor comunitare internationale, la nivel continental si mondial, precum si ca Statul, in calitate de administrator al proprietatii publice si avutiei nationale, nu poate fi decat un prost administrator, comparativ cu administrarea unei proprietati private de catre proprietarul acesteia, sau de catre un administrator desemnat de catre respectivul proprietar.

Ca faptele nu stau deloc asa o dovedeste insasi istoria recenta a Romaniei, in care, in calitate de administrator al avutiei publice, fostul Stat Comunist, marcat de multe si fundamentale carente, s-a dovedit totusi net superior actualului Stat Capitalist, prin avantajele materiale oferite majoritatii populatiei.

In realitate, teama exacerbata de administrarea de catre Stat a avutiei nationale este deliberat intretinuta si promovata, pe cai specifice (directe, sau chiar conspirative), de catre grupari de interese clientelare care s-au organizat in acest scop tocmai pentru a-si promova mai eficient interesele (deseori subversive), in mod oficial, adica direct, pe cale politica, sau in mod neoficial, adica indirect si chiar conspirativ (pe cale masonica, sau chiar mafiota), in dauna intereselor publice.

De-a lungul istoriei si in special a istoriei contemporane pot fi identificate suficiente exemple de interventii corespunzatoare ale unor organizatii subversive de interese clientelare (masonice sau mafiote) care au recurs la toate mijloacele pe care le-au avut la indemana pentru a face sa esueze incercarile unor conducatori de State de a transforma tipul respectiv de Stat, din Stat Capitalist (denumit si: Liberal, sau, dupa caz: Social-Liberal) in Stat Socialist (denumit si: Social), sau in Stat Popularist (denumit si: Popular, sau, corect: Poporal), sau in Stat Nationalist (denumit si: National), ca forme superioare de administrare statala in ceea ce priveste apararea si promovarea intereselor fundamentale si principale ale majoritatii, respectiv totalitatii populatiei.

Se va constata astfel, mai devreme sau mai tarziu, ca incercarile unor grupari politice de a transforma o serie de tari din State Capitaliste, sau chiar semifeudale, in State Socialiste (exemplu: Rusia, Suedia), sau in State Populare (exemplu: Cuba), sau chiar in State Nationale (exemplu: Romania), au fost blocate si deturnate de interventiile unor organizatii subversive de tip politicianist, masonic, sau chiar mafiot, care au investit fonduri si logistici considerabile in acest scop, de teama ca daca o asemenea transformare va reusi sa se produca intr-o tara, aceasta va constitui un exemplu de urmat, care ar putea sa tenteze si alte tari pentru a-l realiza si ar avea ca efect pierderea, sau diminuarea influentei pe care respectivele organizatii o au, sau o pot avea asupra condu

catorilor Statului, asa cum se poate realiza aceasta influenta in cadrul unui Stat Capitalist (de tip Liberal, sau Social-Liberal).

O asemenea motivatie a stat si la baza inversunarii cu care a fost urmarita, in timpul regimului despotic al regelui Carol al II-lea, Miscarea Legionara, mai ales in prima sa perioada, sub conducerea lui Corneliu Zelea-Codreanu, care nu doar ca a intuit, ci a si inteles pericolul agresiunii subversive politicianiste, precum si a celei de tip masonic, asupra Romaniei, mentionandu-l ca atare in ideologia specifica acestei miscari nationaliste, pe care a constituit-o si dezvoltat-o, atat la nivel civic (initial), cat si la nivel politic (ulterior) [4], pana la asasinarea sa, impreuna cu alti conducatori ai Miscarii Legionare, ca urmare a unei cardasii politice dintre regele Carol al II-lea si conducerea de atunci a Partidului National Liberal, la presiunea unor puternice sfere de interese politicianiste si masonice (interne si externe - Franta, in special), precum si etnice (evreiesti), care-si considerau interesele specifice puternic amenintate de perspectiva unei guvernari nationaliste in Romania.

Trebuie sa se mai stie si sa se constientizeze corespunzator, in acest context, ca reprimarea Miscarii Legionare, pentru a nu putea accede, pe cale democratica, la guvernarea tarii, departe de a constitui o exceptie nefericita, se incadreaza de fapt intr-o politica specifica subversiva (politicianista si/sau masonica) in care chiar reprimarea, respectiv esuarea, sau deturnarea unor revolte, sau revolutii, in tari precum: Franta, Italia, Germania, Rusia, Cuba, Romania si altele, care doreau sa inlocuiasca tipuri de Stat invechite si dominate (deschis sau conspirat) de anumite oligarhii, sau de catre anumite organizatii subversive, de factura masonica si chiar mafiota, in State moderne, de tip Socialist, Popularist, sau Nationalist, au fost initiate, sau doar corespunzator sprijinite, de catre oligarhii specifice, grupate in organizatii subversive, constituite la nivel national si international, tocmai in acest scop.

S-a mers si inca se merge pana acolo incat se identifica, in mod deliberat, in plan mediatic, socialismul, popularismul si mai ales nationalismul (ca doctrine politice specifice) cu fascismul, cu comunismul, cu antisemitismul, cu sovinismul si alte forme de manifestare sociala discretionara si totalitara, ca si cand un Stat Social-democrat, un Stat Popular-democrat, sau un Stat National-democrat n-ar putea exista in realitate, ci ar constitui doar utopii politice si sociale, sau un paravan pentru a masca un Stat totalitar, subversiv in intentii si in fapte la adresa altor State.

Datorita motivatiei expuse anterior, a asuma, in prezent, promovarea doctrinei politice nationale, insemneaza si a asuma riscul de a fi denigrat,

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

la o Etnie, chiar daca este majoritara si conducatoare) este nu doar necesara, ci si indispensabila existentei unei democratii care se bazeaza pe pluripartidism [5], cu atat mai mult cu cat prin: Partidul Nationalist Democrat, fondat de Nicolae Iorga, prin Partidul National Crestin, fondat de A.C. Cuza si Octavian Goga, precum si prin partidul: Garda de Fier, fondat de Corneliu Zelea-Codreanu, s-a demonstrat ca, in Romania, exista o traditie a practicarii doctrinei politice nationale, care consideram ca trebuie continuata, in asociere insa cu optiunea democratica, impusa de Revolutia Romana din decembrie 1989.

Pe de alta parte, a infiinta un partid declarat national, fara a elabora, in prealabil, o ideologie specifica, atat ca mod de organizare si functionare (statut), cat si ca program politic (doctrina politica), inseamna a fi preocupat si a urmari nu realizarea unei probleme fundamentale, in cadrul unui Stat ce se vrea democratic si adept al pluripartidismului, ci a urmari interese clientelare (personale, sau de grup), intentionand de fapt a seduce politic populatia, si nu a o convinge de necesitatea existentei unui asemenea partid, asa cum, tot din istoria Romaniei, pot fi exemplificate: Partidul National Liberal, Partidul National Taranesc, Frontul Renasterii Nationale, infiintat in 1938, ca partid unic, care si-a schimbat apoi denumirea in Partidul Natiunii (in timpul dictaturii regelui Carol al II-lea, care l-a transformat pe fostul suveran si in... lider de partid), iar, in istoria recenta a Romaniei, pot fi exemplificate: Frontul Salvarii Nationale, Partidul National al Reintregirii, Partidul National Roman, precum si recent: Partidul Romania Mare, al carui lider s-a pus in slujba promovarii intereselor sioniste, in defavoarea intereselor nationale.

Acest prim articol este dedicat obiectivelor fundamentale pe care trebuie sa le aibe in vedere o doctrina politica nationala autentica, precum si caracteristicilor principale ce trebuie s-o defineasca. In acelasi context, respectivul domeniu va fi continuat, in cadrul revistei Politica Natio-nala, cu alte articole, ce se vor referi si in detaliu la aspec-tele fundamentale, principale, deosebit de importante, importante, obisnuite, sau doar auxiliare, care trebuie sau pot fi cuprinse in cadrul oricarei doctrine politice, in general, dar mai ales in cadrul specific al doctrinei politice nationale, in special.

B I B L I O G R A F I E

1. Giovanni Sartori - Teoria democratiei reinterpretata, editura Polirom, Iasi, 1999.

2. *** - Doctrinele partidelor politice, editura Garamont, Bucuresti, 199*.

3. coord. Alina Mungiu-Pippidi - Doctrine politice, editura Polirom, Iasi, 1998.

4. Faust Badescu - Scurta analiza spectrala a Miscarii Legionare, editura Majadahonda, Bucuresti, 1996.

5. George Voicu - Pluripartidismul, editura ALL, Bucuresti, 1998.

calomniat si chiar persecutat, atat la nivel individual, cat si la nivel colectiv si chiar social, de catre acele grupari de interese clientelare specifice, organizate in structuri subversive de tip politicianist, masonic si chiar mafiot, care s-au infiltrat corespunzator la nivelul Puterilor principale de Stat, precum si in institutiile publice, acumuland, prin metode frauduloase, fonduri deosebit de importante, mijloace multimedia si alte mijloace materiale si logistice importante, care le favorizeaza ca, in cadrul aparent democratic al unei pseudodemocratii, ce constituie de fapt o: anarhie, abil intretinuta (asa cum este in prezent si cazul Romaniei), sa submineze rolul Puterilor principale de Stat si chiar sa le inlocuiasca, de fapt (chiar daca nu si de drept), cu o putere oculta si subversiva, dornica sa-si mentina si sa-si sporeasca avantajele clientelare pe care le detine, chiar si cu orice pret.

Datorita acestor aspecte sociale si politice, consideram ca un obiectiv de prioritate maxima pentru Romania il constituie fondarea unui partid national autentic si puternic, capabil sa ajunga in Parlament, precum si la guvernarea tarii, pentru a promova doctrina politica nationala care, in prezent, nu este corespunzator asumata si promovata de catre nici unul dintre actualele partide parlamentare.

In acelasi scop consideram necesara elaborarea unui nou proiect de Constitutie, specifica Statului National-democrat, deoarece actuala Constitutie a Romaniei este specifica mai mult Statului Capitalist (Liberal, sau Social-Liberal), desi prevede, cu putere de lege suprema in Stat, ca Romania este: Stat National, dar, in acelasi timp, a permis si permite existenta partidelor politice constituite pe criterii etnice, suprematia Ordonantei guvernamentale in fata celorlalte legi si chiar a Constitutiei, lichidarea economiei de Stat, lipsa de raspundere juridica pentru consecintele sociale ale guvernarii, tainuirea datoriei publice externe reale, precum si a principalei motivatii pentru care Romania nu este primita in Comunitatea Europeana (starea generala de saracie a Poporului Roman, al carui venit minim pe cap de locuitor este cu mult sub limita impusa pentru integrare), manipularea prin multimedia si alte asemenea anomalii si incalcari legislative care submineaza corespunzator nu doar tranformarea Romaniei in Stat National, ci si functionarea optima a Statului Capitalist care este, in prezent, Romania, precum si Statul de drept care ar trebui sa fie Romania, dar nu este, dupa ce a infaptuit Revolutia Romana din decembrie 1989.

Avand in vedere cele mentionate anterior, consideram ca existenta unui partid national autentic (care nu trebuie confundat cu un partid etnic romanesc, de exemplu: Partidul National Roman, deoarece Natiunea, ca si Poporul, integreaza Etniile conlocuitoare, nereducandu-se

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

ARTICOLE DE FOND

Bazele ideologice ale Statului National

Lorin Ioan Fortuna

Spre deosebire de Statul Popular (corect: Poporal), in care populatia este formata, in majoritate, din indivizi, adica din oameni care gandesc si sunt preocupati predominant

mare parte, Revolutia Romana din decembrie 1989, au dreptul moral sa ridice problema constituirii: SN, ca alternativa si totodata varianta imbunatatita de Stat, in comparatie cu fostul Stat Comunist, precum si in comparatie cu: Statul Liberal, sau Statul Social-Liberal, de tip Capitalist, care a fost adoptat, in Romania, datorita unor interese puternice, manifestate mai ales din afara tarii, prin intermediul fortelor politice care s-au perindat la guvernare in perioada postrevolutionara.

Acesta este si motivul pentru care un grup de participanti autentici si activi la Revolutia Romana din decembrie 1989, din Timisoara (unii fosti si membri fondatori ai Frontului Democratic Roman) [1], constientizand corespunzator avantajele si dezavantajele, dar mai ales limitele de dezvoltare specifice Statului Liberal, Statului Social-Liberal, Statului Social si chiar Statului Poporal (inclusiv a Statului Comunist), au luat hotararea de a opta pentru constituirea, in viitor, in Romania, a unui Stat National (SN), ca varianta performanta de Stat, precum si ca un Stat al viitorului, pentru care au inceput sa elaboreze ideologia specifica, adica au inceput sa elaboreze un: model ideologic de Stat National, pe care sa-l propuna, spre analiza si dezbatere, Poporului Roman, precum si altor Popoare, in mod similar celui in care, inainte de declansarea Revolutiei Franceze de la 1879, s-a elaborat ideologia specifica Statului Social, infaptuit ulterior respectivei revolutii, dar nu imediat, ci dupa o perioada corespunzatoare de tranzitie, in varianta specifica Statului Social Burghez, denumit ulterior si: Stat Capitalist.

Ca o consecinta a acestei hotarari a fost infiintata si revista Politica Nationala, in paginile careia urmeaza a fi publicata componenta politica a ideologiei respective.

Aceasta ideologie politica specifica se bazeaza pe urmatoarele:

Baze principiale ale fondarii si functionarii Statului National (SN):

1. SN este un Stat in care majoritatea populatiei este formata din oameni care gandesc si se manifesta dominant, sau chiar predominant, altruist (spiritual), fiind constienti de faptul ca problemele colective ale societatii trebuie sa fie tratate cu prioritate corespunzatoare fata de problemele individuale ale omului.

2. SN este mai evoluat decat Statul de tip Poporal (Popular) deoarece si Natiunea, ca fiinta colectiva sociala, formata, in majoritate, din oameni care gan

de propria lor persoana si in mai mica masura de societatea in care traiesc, Statul National (SN) este cel in care populatia este formata in majoritate din cetateni, adica din oameni care gandesc si sunt preocupati dominant, sau chiar predominant, de societatea in care traiesc si, in mai mica masura, de propria lor persoana.

Avand in vedere faptul ca, in prezent, in aproape toate Statele care exista, populatia este formata in majoritate din indivizi, alcatuind astfel State Liberale, Sociale, sau cel mult Populare, constituirea unui SN ar putea parea o utopie, daca istoria Omenirii n-ar pune in evidenta ca astfel de State nu doar ca au existat (exemple: Statul Get, de pe vremea lui Zalmos _ Zalmoxes, si Statul Dac, de pe vremea lui Decebal - Decebalos) dar, prin civilizatia spirituala pe care au creat-o si dezvoltat-o, la vremea lor, s-au dovedit a fi superioare celorlalte State, de alt tip, impreuna cu care au existat in cadrul Omenirii.

Faptul ca de aproape 2.000 ani nu a mai existat un SN nu inseamna ca existenta unui asemenea Stat ar reprezenta o utopie sociala, ci mai degraba ca nu au existat conditii favorabile corespunzatoare pentru constituirea unui SN.

Cum in Romania a avut loc, in decembrie 1989, o revolutie, care reprezinta un eveniment de demnitate sociala cu o importanta deosebita, pe care, de-a lungul istoriei, doar putine Popoare au fost in stare sa-l infaptuiasca, consideram ca Poporul Roman poate si chiar merita sa aspire la mai mult decat la a reveni la Statul Liberal, sau Social-Liberal, de tip: Capitalist, de care a mai avut parte in prima jumatate a secolului trecut si s-a putut convinge si atunci ca nu reprezinta o performanta sociala.

In acest context, asa cum si alte revolutii si-au propus constituirea SN prin transformarea majoritatii populatiei, din indivizi in cetateni (exemplu: Revolutia Franceza de la 1789, chiar daca, datorita unor interventii subversive, de factura masonica, n-a reusit realizarea acestui

obiectiv), cei care au organizat, declansat si infaptuit, in

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

unitatii si functionalitatii optime a SN, cat si avantajele individuale si colective pe care SN le poate oferi, comparativ cu Statul Poporal (Popular), motiv pentru care: transformarea fundamentala a individului in cetatean trebuie sa constituie o preocupare permanenta si de baza a forurilor conducatoare ale SN.

11. SN reprezinta un Stat mai evoluat, din punct de vedere organizatoric, decat Statul Poporal.

12. SN este un Stat unitar in care Puterea suprema in Stat se exercita prin intermediul Puterilor centrale principale, respectiv a Puterilor teritoriale principale, de Stat, care, la nivel central, trebuie sa fie:

a) _ o singura Putere principala Conducatoare (Presedintie);

b) _ o singura Putere principala Legislativa (Parlament);

c) _ o singura Putere principala Administrativa (Guvern);

d) _ o singura Putere principala Mediatica, sau Informativa (Societatea Nationala Multimedia);

e) _ o singura Putere principala Garanta, din punct de vedere constitutional (Curtea Nationala Constitutionala);

a caror conducatori sa fie alesi direct de catre electorat, in cadrul alegerilor generale, si nu numiti.

13. In SN, ca Stat unitar, conducerea Statului se asigura, la nivel central, de catre Puterea centrala principala Conducatoare (Presedintie), prin intermediul unor Forte centrale principale de Stat, care trebuie sa fie:

a) _ o singura Forta principala de Aparare (Armata Nationala);

b) _ o singura Forta principala de Ordine (Politia Nationala);

c) _ o singura Forta principala de Judecare (Tribunalul National);

d) _ o singura Forta principala de Investigare informativa (Investigarea Nationala).

e) - o singura Forta principala de Comunicare (Limba Nationala).

14. SN este si unitar (SNU), inclusiv in sensul ca nu trebuie sa fie divizat la nivelul Puterilor principale, atat la nivel central, cat si la nivel teritorial, deoarece o asemenea divizare poate deveni cauza aparitiei unor factori centrifugali, centrali sau teritoriali. Acesti factori, in timp, pot contribui la aparitia dorintei de autonomie teritoriala, prin federalizare, sau autonomizare, datorita dorintei populatiei, sau doar dorintei unor grupari de interese suficient de puternice, din unele teritorii, care au un standard de viata mai ridicat, sau beneficiaza de alte avantaje, sau prezinta caracteristici specifice (exemplu: Etnii, confesiuni

desc si se manifesta dominant, sau chiar predominant, altruist (spiritual), denumiti, in mod specific: inteligenti, sau chiar: intelepti, si, in general: cetateni, este mai evoluata decat Poporul, format, in majoritate, din oameni care gandesc si se manifesta dominant, sau chiar predominant individual (rational), denumiti, in mod specific: egoisti, sau chiar meschini, si, in general: indivizi.

3. Pentru ca SN sa existe si sa functioneze in mod optim trebuie sa fie stabil si unitar.

4. Stabilitatea si unitatea SN se obtin daca sunt respectate anumite conditii fundamentale de existenta, stabilitate si unitate ale SN, care trebuie legiferate corespunzator, prin legea fundamentala a SN, denumita: Constitutia SN.

5. Constitutia SN trebuie sa legifereze in principal:

a) _ relatiile corespunzatoare dintre cetateni,

respectiv dintre indivizi;

b) _ relatiile corespunzatoare dintre cetateni, res-

pectiv dintre indivizi si SN;

c) _ modul in care se realizeaza educatia in SN;

d) _ modul in care este condus SN;
e) _ relatiile dintre SN si alte state.

f) _ alte reglementari specifice si necesare.
6. Constitutia SN, ca lege fundamentala a SN, se completeaza cu alte legi necesare functionarii optime a tuturor domeniilor de activitate specifice existentei si functionarii SN.

7. Constitutia SN trebuie sa includa si reglementari corespunzatoare conducerii si functionarii SN in situatii deosebite de forta majora (mari calamitati naturale, razboaie, etc.).

8. Pentru ca modul de existenta si functionare optima a SN sa poata fi bine inteles si constientizat corespunzator, de catre majoritatea populatiei, trebuie utilizate metode specifice de educatie si informare, de larga accesibilitate si mare eficienta.

9. Pentru a asigura stabilitatea SN trebuie adoptate, prin legiferare, reglementari existentiale, functionale si relationale corespunzatoare, care sa impiedice oamenii, organizatiile, etniile, comunitatile religioase si alte eventuale grupari, sau categorii sociale, sa actioneze in scopul destabilizarii, sau chiar a destramarii SN.

10. Pentru ca existenta, stabilitatea, unitatea si functionalitatea optima a SN sa poata fi asigurate printr-o conducere democratica si nu prin una autoritara, sau chiar deosebit de autoritara (totalitara, dictatoriala), este necesar ca marea majoritate a populatiei sa constientizeze corespunzator atat imperativele existentei, stabilitatii,

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

religioase, etc.) fata de restul populatiei, dorind a pastra acest decalaj, sau chiar a accentua respectivele caracteristici, considerandu-le firesti si meritate, sau necesare si chiar indispensabile (ramanand astfel privilegiate), si nu ca o consecinta a unor conduceri eronate, din trecut, care au permis producerea unor asemenea decalaje, sau a altor situatii anormale si daunatoare, din punct de vedere a unitatii nationale, care trebuie corectate, in timp. In acelasi context, in mod similar, trebuie considerate si pretentiile unor structuri sociale de tip provincial, sau etnic, la o conducere autonoma, printr-o separare pe criterii corepunzatoare (provinciale, sau etnice).

15. Intr-un SNU o zona administrativa districtuala (provincie, judet), sau locala (oras, comuna), trebuie sa fie administrata prin intermediul unor Puteri principale teritoriale de Stat adecvate (judeteana, respectiv oraseneasca, sau comunala), care trebuie sa beneficieze de o autonomie teritoriala corespunzatoare fata de Puterile principale centrale, dar pana la o limita impusa de necesitatea functionarii eficiente a Puterilor centrale principale de Stat, pentru ca acestea sa poata asigura:

a) _ integritatea SNU;

b) _ functionalitatea SNU;

c) _ securitatea SNU;

d) _ dezvoltarea SNU;

e) _ cooperarea internationala a SNU cu alte State; precum si indeplinirea altor obiective importante, necesare exitentei optime a SN.

Pentru a promova, pe cale politica, ideologia SN, si a-l putea constitui, este nevoie de un partid national, care sa promoveze si sa aplice, atunci cand va ajunge la guvernare: o doctrina politica nationala specifica.

Pe de alta parte, avand in vedere faptul ca, prin infaptuirea Revolutiei Romane din decembrie 1989, Poporul Roman a optat ferm pentru forma democratica de guvernare, consideram ca modelul unui Stat National, avut in vedere pentru Romania, trebuie sa fie modelul unui Stat National democrat (SND), astfel incat ideologia specifica elaborata pentru modelul general al SN trebuie sa fie adaptata la modelul specific al SND, intr-un context in care, datorita carentelor ideologice pe care conceptul politic de: democratie le prezinta (asa cum a fost si este inca receptat in istoria moderna, precum si in cea contemporana) [2; 3], nu exista inca o definire unanim, sau macar majoritar acceptata, cu privire la democratie.

Democratia avuta in vedere, in cadrul SND, trebuie sa fie o democratie de tip: cetatenesc (democratie cetateneasca), bazata pe drepturile si obligatiile spe

cifice cetatenilor, care doresc ca interesele individuale sa se subordoneze intereselor fundamentale ale societatii si nu o democratie de tip: individualist (democratie individualista), bazata pe drepturi si obligatii pretinse de indivizi, a caror mentalitate si manifestare este dominant, sau chiar predominant individualista, sau rationala, adica: egoista, sau chiar meschina, percepand societatea ca pe o prada si nu ca pe un mediu existential specific, in care interesele colective ale societatii sa primeze in fata intereselor individuale.

In acest context, consideram ca, intr-un SND, Declaratia internationala a drepturilor fundamentale ale omului (individului) si cetateanului trebuie revizuita in favoarea cetateanului, care reprezinta factorul principal uman promotor al SND.

Consideram totodata absolut necesara elaborarea si legiferarea, in mod similar, a unei Declaratii internationale a drepturilor fundamentale ale fiintelor colective sociale de tip: Familie, Etnie, Popor, Natiune, Rasa, Omenire, ca structuri sociale de baza, respectiv principale specifice, ce constituie totodata si medii ambientale sociale specifice, pe langa cele naturale, in care exista si evolueaza omul, ca fiinta individuala umana, cu vocatie sociala.

Astfel, intr-un context democratic, nu doar din punct de vedere individual, ci si din punct de vedere social, in care fiinta colectiva sociala, ca mediu ambiental social, trebuie sa aiba o prioritate corespunzatoare fata de fiinta individuala umana, consideram ca si cetateanul, ca fiinta individuala umana mai evoluata, din punct de vedere social, decat individul, trebuie sa beneficieze, comparativ cu individul, de o prioritate corespunzatoare din partea SND, privita inclusiv ca pe un stimulent, iar transformarea individului in cetatean trebuie sa constituie un obiectiv fundamental, in cadrul SND, ce trebuie infaptuit atat prin educatie (la toate nivelele), cat si prin alte mijloace specifice (confesiuni religioase, multimedia, reeducari corectionale, etc) posibile, sau necesare a fi utilizate in acest scop.

Intr-un SND maturizarea omului, ca fiinta individuala, trebuie sa insemneze si transformarea sa din individ in cetatean, iar acei oameni care, pana la o anumita varsta, nu reusesc, sau nu vor sa realizeze o asemenea transformare, verificabila printr-un examen oficial corespunzator, consideram ca trebuie sa fie apreciati in mod similar unor handicapati sociali, sau chiar unor potential delicventi, si supusi, in conse

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

Natiune, adica sa-si transforme majoritatea populatiei din indivizi in cetateni, cu care sa poata transforma Statul Liberal, Social sau Poporal democrat in SND.

Precizam totodata ca modelul de Stat National democrat pe care il propunem nu este un SND destinat doar romanilor (ca Etnie majoritara) si indreptat impotriva altor Etnii conlocuitoare, ci un SND in care fiecare Etnie sa poata fi integrata existential cu drepturi si indatoriri corespun zatoare, pe baza unei democratii specifice SND, dar in care atat Etniile conlocuitoare, cat si Etnia majoritara conducatoare, trebuie sa-si asume si sa respecte un statut specific, prin care sa nu afecteze unitatea nationala, precum si constiinta nationala a Natiunii. Altfel spus, intr-un SND, un etnic minoritar poate sa fie cetatean al SND si membru al Etniei din care face parte, dar nu se poate comporta ca un cetatean al Statului in care Etnia sa este majoritara, actionand asfel incat sa submineze dreptul de suveranitate al Etniei majoritare, pe care aceasta il detine, de drept, in virtutea faptului ca este cea care a initiat si contribuit decisiv la constituirea SND respectiv.

In acelasi context, precizam ca SND, ca model de Stat al viitorului, pe care il propunem, este diferit de SN dictatorial (totalitar) care s-a incercat a fi realizat intr-o serie de tari (Italia, Germania si chiar Romania), fapt ce justifica si efortul de a-i defini mai intai ideologia specifica si a o supune unei dezbateri publice corespunzatoare.

Avand in vedere importanta infaptuirii obiectivului social pe care il constituie SND, ideologia specifica si caracteristicile SND prezentate succint, in cadrul acestui prim articol, vor avea parte, si in viitor, de atentia cuvenita, constituind o preocupare constanta pentru Redactia revistei Politica Nationala.

Bibliografie

1. coord. Stelian Neagoe - Enciclopedia istoriei politice a Romaniei, editura Institutului de Stiinte politice si relatii internationale al Academiei Romane, Bucuresti, 2003.

2. Giovanni Sartori - Teoria democratiei reinterpretata, editura Polirom, Iasi, 1999.

3. Marinela Veronica Tariuc - Clasificarea astrala a modurilor de gandire, revista Astral nr. 1, ianuarie, 2004.

4. Vasile Tanase - Nevoia de organizare civica a societatii romanesti, revista Natiunea Romana nr. 1, ianuarie 2004.

5. Lorin Ioan Fortuna - Misiunea astrala "Romania", editura Brumar, Timisoara, 2003.

cinta, unui regim adecvat de recuperare sociala, care sa implice si o diminuare corespunzatoare a drepturilor si obligatiilor lor sociale, comparativ cu cele ale cetateanului, pana la recuperarea totala a respectivilor indivizi, in cazul in care o asemenea recuperare este posibila, iar, in cazul in care nu este posibila, sa fie izolati corespunzator de restul populatiei, ca niste factori umani nocivi si potential periculosi, din punct de vedere social.

Desi potrivit conceptiilor actuale referitoare la drepturile fundamentale ale omului, motivatiile mentionate anterior pot fi apreciate ca fiind abuzive, sau chiar totalitare, consideram totusi ca, fara a avea in vedere realizarea unor asemenea obiective, SND nu va putea fi infaptuit deoarece societatile actuale din marea majoritate a tarilor (inclusiv Romania) constituie de fapt: societati anarhice, din punct de vedere social, adica: anarhii sociale [4], asa cum si democratiile din respectivele tari constituie de fapt: pseudo-democratii, adica un mod de a exercita Puterea suprema in Stat aparent de catre Popor si in numele Poporului, dar in realitate nu de catre Popor si nu in folosul Poporului, ci in folosul unor structuri clientelare politicianiste, de tip masonic, sau chiar mafiot. Asa cum libertatea nu constituie, la nivel individual, dreptul de a putea face orice, tot asa si democratia nu constituie, la nivel colectiv, dreptul de a putea exercita Puterea suprema in Stat de catre oricine si in folosul oricui!

In favoarea realizarii SND pot si trebuie sa fie aduse si argumente de ordin astral [5], receptate deocamdata, mai mult la nivel intuitiv, in cadrul unor religii universale, ca de exemplu in: religia crestina, in care se propune: Lumea Astrala (denumita popular: Cer) ca model evolutiv optim si benefic pentru Lumea Fizica (denumita popular: Pamant), conform versetului: "Precum in Cer, asa si pe Pamant!", din rugaciunea Tatal nostru.

Se va constientiza astfel, mai devreme sau mai tarziu, si in acest context, ca Dumnezeu si-a realizat Creatia Divina nu doar pentru anumiti beneficiari, ci pentru toti cei care exista si respecta reglementarile astrale specifice unei existente si evolutii benefice, precepte fata de care SND se apropie mai mult decat oricare dintre celelalte tipuri de Stat.

Prin aceste argumente se diferentiaza net democratia nationala, ca tip specific de democratie, de democratia poporala, sau de democratia sociala, precum si, mai ales, de democratia liberala (capitalista) si se explica totodata de ce, de la Natiunea Daca incoace, nici un alt Popor n-a mai reusit sa devina:

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

ARTICOLE DE FOND

Organizarea si functionarea unui partid national

Vasile Tanase

In orice Stat democratic, bazat pe manifestarea politica in cadrul pluralismului politic

politice, pentru a-si apara si promova, inclusiv in acest mod, interesele specifice.

In acelasi context, mai trebuie mentionat si faptul ca anumite partide politice, conduse de lideri aflati intr-o necunostinta corespunzatoare de cauza, au inclus in denumirea respectivelor partide cuvantul: "national" (exemplu: Partidul National Liberal, Partidul National Taranesc, etc.), dar cu semnificatia de acoperire teritoriala, la nivelul intregii tari si nu referitor la faptul ca ar promova o doctrina politica specific nationala.

In Romania pot fi exemplificate asemenea cazuri cu partide care exista si in prezent, declarandu-se chiar urmase sau continuatoare ale unor partide care au existat in trecut, purtand uneori chiar aceeasi denumire, sau denumiri apropiate, dar carora nu doar ca nu le continua politica, ci promoveaza de fapt o politica specifica unor grupari de interese clientelare care, in dorinta lor de a-si promova aceste interese, cu orice pret, au utilizat inclusiv calea inselarii ("seducerii") electoratului, incepand chiar cu denumirea respectivelor partide.

Deoarece in Romania persista inca o stare de dezorganizare si lipsa de autoritate (anarhie), in multe domenii, asemenea fenomene, caracteristice metodelor de manipulare a populatiei, exista si se vor mai manifesta inca, pana ce la guvernare va ajunge un partid politic, sau o coalitie politica, ale caror obiective de guvernare vor include si legiferarea unor masuri corespunzatoare pentru curmarea, sau macar diminuarea corespunzatoare a manipularilor politice (in special prin multimedia) la care este supusa populatia, in folosul unor grupari politice clientelare de interese care, de cele mai multe ori, sunt si subversive la adresa Statului.

Starea de anarhie mentionata anterior isi face simtite efectele inclusiv in cadrul partidelor politice, disciplina de partid si subordonarea specifica (necesare a exista pentru ca activitatea politica sa poata deveni si eficienta) au fost si inca sunt deziderate greu de indeplinit, mai ales atunci cand partidele sunt conduse de catre oameni fara un gir civic, politic si, mai ales, moral corespunzator, comparativ cu personalitati care au condus, in trecut, partide de orientare politica nationalista, precum: Octavian Goga, sau Corneliu Zelea-Codreanu, care au fost respec

(multipartidismului) [1], trebuie sa existe partide politice care promoveaza, in mod autentic (si nu in mod simulat), doctrinele politice principale si anume: doctrina politica nationala, doctrina politica populara, doctrina politica sociala si doctrina politica liberala, pe langa care mai pot exista si alte partide politice, care promoveaza diferite variante ale respectivelor doctrine politice, functie de clasele, segmentele, sau gruparile sociale ale caror interese specifice sunt avute in vedere pentru a fi aparate si promovate pe cale politica [2; 3].

In ceea ce priveste doctrina politica nationala [2], deoarece aceasta se refera la populatie ca la un intreg social organic, adica ca la: o fiinta colectiva sociala, partidul care o promoveaza trebuie sa fie unul singur, cazul in care exista mai multe partide nationale semnificand de fapt ca, din punct de vedere organizatoric, se manifesta carente corespunzatoare, in sensul ca exista o concurenta intre persoane cu o influenta semnificativa, din punct de vedere politic, marcata prin orgolii, opinii diferite referitoare la cum trebuie organizat un partid national, sau la prioritatile care trebuie sa stea la baza alcatuirii programului politic al unui asemenea partid, sau, mai rau, atesta cazul in care este vorba de fapt de pseudo-partide nationale, infiintate de catre grupari de interese clientelare, cu scopul de a submina receptivitatea adevaratului partid national si a diviza, in cadrul alegerilor, electoratul de orientare politica nationalista.

Un caz specific, in acest context, il poate astfel constitui aparitia unuia sau chiar a mai multor partide de tip: "fantoma" (sau "cacialma"), declarate nationale (asa cum s-a intamplat si in Romania, dupa Revolutia Romana din decembrie 1989), al caror obiectiv real consta in derutarea, sau chiar seducerea electoratului, in scopul divizarii optiunilor electorale si impiedicarea afirmarii corespunzatoare a unui partid national autentic, de teama ca un asemenea partid ar afecta corespunzator interesele clientelare ale unor grupari subversive care dispun de

logistica necesara organizarii unor asemenea diversiuni

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

tati corespunzator de catre membrii respectivelor partide, in ultimul caz chiar pana la venerare [4], fara ca un asemenea respect sa poata fi considerat o forma de cult desantat si nemeritat al personalitatii, in maniera celui practicat pe timpul fostului regim comunist, sau pe timpul dictaturii regale a regelui Carol al II-lea.

Ca un partid politic sa poata deveni un partid national autentic, capabil sa promoveze o doctrina politica nationala adevarata, sunt necesare a fi indeplinite o serie de conditii de baza, menite atat a impiedica subordonarea respectivului partid unor grupari de interese clientelare, cat si eficientizarii activitatii acestui partid, pentru a putea fi receptat, in mod adecvat, de catre intreaga populatie, precum si pentru a fi sprijinit corespunzator de catre aceasta.

In acest context consideram ca, din punct de vedere principial, in constituirea si functionarea unui partid national (PN) autentic trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii:

1. PN trebuie fondat, organizat si condus astfel incat:

a _ sa-si poata indeplini eficient misiunea sa politica;

b _ sa fie condus numai de catre persoane care se bucura de credit moral si competenta profesionala corespunzatoare, dovedite prin fapte;

c _ sa nu poata fi pus in slujba intereselor clientelare profitoare ale:

1 _ unei persoane interesate;

2 _ unei/unor grupari de persoane interesate;

3 _ unui/unor segment/e social/e interesat/e;

4 _ unei/unor paturi sociale interesate;

5 _ unei/unor clase sociale interesate;

6 _ unei/unor organizatii oculte interesate;

7 _ unui alt Stat interesat.

2. Organizarea PN trebuie sa fie democratica si transparenta, astfel incat fiecare membru al PN, sau membru simpatizant al PN, sa cunoasca motivele pentru care:

a _ se aplica doctrina politica nationala;

b _ conduce un anumit conducator;

c _ exista anumite prioritati care trebuie avute in vedere;

d _ exista anumite limitari care trebuie avute in vedere;

e _ exista anumite constrangeri care trebuie impuse.

3. Ascensiunea membrilor in cadrul PN trebuie sa se realizeze exclusiv pe baza de:

a _ credit moral dovedit;

b _ competenta profesionala dovedita;

c _ atasament dovedit fata de Natiunea Romana;

d _ incredere din partea celorlalti membri ai PN;

e _ incredere din partea populatiei.

4. PN trebuie organizat astfel incat, prin statut:

a _ fiecare provincie istorica sa fie reprezentata corespunzator in cadrul organului executiv central de conducere (exemplu: Consiliu Central Executiv);

b _ fiecare judet sa fie reprezentat corespunzator in cadrul organului decizional national restrans de conducere (exemplu Consiliu National);

c _ organizatiile teritoriale sa fie reprezentate corespunzator in cadrul intrunirii organului decizional national extins de conducere (exemplu: Congres National).

5. PN trebuie sa-si selecteze cadrele de conducere in functie de modul de gandire si de manifestare dominanta al acestora, respectiv:

a _ cu prioritate _ dintre membrii care gandesc si se manifesta dominant, sau chiar predominant spiritual (altruist), denumiti generic: inteligenti, sau chiar intelepti;

b _ in continuare _ dintre membrii care gandesc si se manifesta echilibrat, denumiti generic: destepti;

c _ in completare _ dintre membrii care gandesc si se manifesta dominant (dar nu si predominant) rational, denumiti generic: egoisti (dar nu si meschini).

6. PN trebuie sa-si aiba sediul central in localitatea care ofera conditiile optime privind:

a _ respectarea principiilor constitutive;

b _ punerea la dispozitie a logisticii necesare;

c _ existenta unui surplus de cadre organizatoare corespunzatoare;

d - existenta unei baze de masa, necesara sustinerii doctrinei politice nationale;

e - existenta unui potential electoral privind sustinerea corespunzatoare, in alegeri, a programului politic de guvernare propus, la nivel central, respectiv la nivel local.

7. PN trebuie sa-si bazeze programul politic pe o doctrina politica nationala, corespunzator elaborata, in care sa fie cuprinse, dupa o analiza si mediere corespunzatoare:

a _ interesele nationale fundamentale;

b _ interesele provinciale principale;

c _ interesele judetene principale;

d _ interesele locale principale;

e _ interesele etnice principale;

f _ interesele principale ale categoriilor sociale specifice de varsta;

g _ interesele principale ale categoriilor sociale profesionale;

h _ interesele principale ale categoriilor sociale confesionale (religioase);

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

i _ alte interese principale necesare, sau posibile a fi avute in vedere;

j _ alte interese importante necesare, sau posibile a fi avute in vedere,

k _ alte interese posibile a fi avute in vedere.

8. Obiectivul fundamental al doctrinei politice nationale trebuie sa-l constituie evolutia populatiei tarii, de la stadiul de: Popor, caracterizat printr-o componenta majoritara formata din: indivizi, care gandesc si se manifesta dominant, sau chiar predominant: rational (adica: egoisti, sau chiar meschini), la stadiul de: Natiune, caracterizata printr-o componenta majoritara formata din: cetateni, care gandesc si se manifesta dominant, sau chiar predominant: spiritual, sau altruist (adica: inteligenti, sau intelepti), asa cum a dovedit, din nefericire doar pentru scurta vreme, majoritatea populatiei Romaniei ca poate sa fie in timpul si dupa Revolutia Ramana din decembrie 1989. In contextul social politic specific datorat pseudo-democratiei care se manifesta, in prezent, in Romania, consideram ca doctrina politica nationala, promovata de PN, mai trebuie sa includa si anumite propuneri de modificare a legislatiei existente, intre care si:

1. desemnarea candidatilor la alegerile generale, districtuale si respectiv locale, pe circumscriptii, sa se poata realiza numai din cadrul organizatiilor teritoriale ale partidelor existente in circumscriptiile respective;

2. desfasurarea alegerilor generale, districtuale si respectiv locale, sa se realizeze cu respectarea principiului selectiei valorii si a dreptului Poporului de a-si alege direct si nemijlocit reprezentantii, pe baza votului uninominal, potrivit principiului democratiei reprezentative [5];

3. transformarea institutiei publice multimedia (televiziune, radiodifuziune, presa scrisa, publicatii Internet) intr-o Putere centrala principala de Stat (mediatica, sau informativa: Societatea Nationala Multimedia) cu rolul principal de a informa deplin si corect Poporul, atat la nivel national, cat si districtual si local, a carei conducere sa fie aleasa direct de catre Popor, in cadrul alegerilor generale, respectiv districtuale;

4. sustinerea impunerii unor limite de decizie pana la care poate functiona democratia reprezentativa, prin alesii Poporului, respectiv de la care Poporul trebuie sa decida direct, prin referendum (national, districtual, sau local), potrivit democratiei participative;

5. componenta organelor de conducere a PN, atat la nivel national, cat si la nivel districtual, respectiv local, sa reflecte corespunzator structura populatiei, ca varsta, ocupatie, etnie, confesiune religioasa, etc, din perimetrul teritorial respectiv;

6. infiintarea unei alte noi Puteri centrale principale de Stat (Garante), sub forma unei institutii publice centrale: Curtea Nationala Constitutionala, cu rolul de a garanta aplicarea si respectarea Constitutiei de catre celelalte Puteri centrale principale de Stat, precum si de catre Puterile teritoriale principale de Stat, a caror conducere, ca de altfel si a tuturor celorlalte Puteri centrale principale de Stat (adica: Puterea Conducatoare: Presedintie; Puterea Legislativa: Parlament; Puterea Administrativa: Guvern si Puterea Mediatica (informativa): Societatea Nationala Multimedia), precum si al Puterilor principale teritoriale de Stat (Consiliu Districtual, sau Local, Primar Districtual, sau Local) sa fie alese direct de catre populatie, in cadrul alegerilor generale, districtuale si locale, si nu numite de catre o alta Putere principala de Stat, chiar daca conducerea acesteia a fost aleasa, in mod democratic, de catre populatia tarii;

7. redefinirea, din punct de vedere constitutional, a Puterii principale Conducatoare de Stat: Presedintia (care, prin actuala Constitutie a Romaniei, este lipsita de prerogativele necesare), astfel incat aceasta Putere sa-si poata indeplini misiunea specifica, prin transferarea, in cadrul respectivei Puteri, a Ministerelor specifice Apararii, Ordinii, Justitiei, Sigurantei si Comunicarii, in cadrul Puterii principale Administrative (Guvern) ramanand doar Ministerele specifice administrarii economice si sociale a societatii, ca Forte centrale specifice de exercitare a respectivei Puteri centrale Administrative.

Bibliografie

1. George Voicu - Pluripartidismul, editura ALL, Bucuresti, 1998.

2. coord. Alina Mungiu Pippidi - Doctrine politice, editura Polirom, Iasi, 1998.

3. *** - Doctrinele partidelor politice, editura Garamont, Bucuresti, 199*.

4. Constantin Papanace - Stilul legionar de lupta, editura Lucman, Bucuresti, 2004.

5. Pierre Martin - Sistemele electorale si modurile de scrutin, editura Monitorul Oficial, Bucuresti, 1997.

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

incat Statul sa beneficieze de parghii necesare apararii intereselor marii majoritati a populatiei, a condus la situatia dezastruoasa in care se gasesc, in prezent, mai multe clase defavorizate (mai putin, sau mai mult), precum: salariatii, studentii, tinerii, in general, dar mai ales pensionarii, dintre care foarte multi se afla in situatia de a nu mai putea exista in mod demn si decent, datorita faptului ca veniturile de care dispun si, in general, venitul minim si chiar cel mediu pe cap de locuitor, se dovedesc a fi neindestulatoare pentru a acoperi toate cheltuielile cu care este confruntat un om al carui venit maxim nu depaseste venitul mediu pe cap de locuitor.

Desi, din cand in cand, se maresc salariile, pensiile si alocatiile platite de catre Stat, producatorii privati, comerciantii, sau intermediarii (care desfac alimente, bunuri de larg consum, precum si alte marfuri necesare existentei zilnice), urca si ei corespunzator preturile, considerand ca s-au creat conditii pentru o maximizare a profitului lor, obtinut prin comercializarea respectivelor bunuri, aceeasi situatie avand loc si in sectorul prestarilor de servicii, absorbind astfel, in cea mai mare parte, in folosul lor, surplusul de salar acordat si devenind astfel beneficiarii de fapt ai sporurilor salariale, in defavoarea celor de drept, care sunt salariatii.

Privatizarea serviciilor de baza oferite populatiei (locuinte, caldura, energie, apa, canal, telefon), departe de a constitui o solutie in favoarea majoritatii populatiei, a constituit de fapt tot o solutie de imbogatire rapida a clientelei politice, ca, de altfel, si privatizarea multor alte obiective economice.

Astfel privatizarea bancilor a avut ca efect cresterea veniturilor salariatilor din acest sector, pe seama cresterii dobanzilor la imprumuturi, incat pentru majoritatea populatiei si, in special, pentru majoritatea tineretului, exista, in prezent, sanse extrem de reduse de a mai putea sa cumpere sau sa-si construiasca o locuinta si sa intemeieze o familie, tineretul fiind nevoit, in mare parte, sa emigreze, sau sa-si caute de lucru temporar in afara tarii.

Este de-a dreptul suspecta, daca nu chiar tendentiosa, mentinerea la conducerea Bancii Nationale a unei persoane, instalata imediat dupa Revolutia Romana din decembrie 1989, considerata si chiar declarata public ca fiind deosebit de competenta si apreciata (Mugur Isarescu), in conditiile in care cursul leului s-a diminuat continuu, iar o serie de banci (inclusiv dintre cele aflate in proprietatea Statului) au fost falimentate,

in mod deliberat, de aceeasi clientela politica, datoriile ramase fiind trecute la datoria publica si urmand a fi platite de catre intreaga populatie, iar veniturile sustrase urmand sa fie recuperate in masura... posibilitatilor, adica doar in mica masura, sau chiar deloc.

Transformarea Romaniei intr-o piata de desfacere pentru produse majoritar importate, precum si contractarea unor imprumuturi externe care au fost si sunt utilizate in mod neperformant, sau chiar deturnate in interesul aceleiasi clientele politice si chiar mafiote, au adus tara in situatia de a avea, in prezent, o datorie externa considerabila, care insa nu este declarata oficial la intreaga sa valoare si despre care pot fi percepute doar anumite zvonuri, deosebit de alarmante.

Mai trebuie sa se stie ca Romania nu a fost, nu este, si nici nu va fi primita in Uniunea Europeana, in ciuda tuturor asigurarilor date de actualii guvernanti, care sunt lipsite de acoperire, deoarece nu indeplineste si nici nu poate indeplini o conditie nu doar de baza, ci si exclusiva: cresterea venitului minim pe cap de locuitor, care este de aproximativ 10 ori mai mic in Romania, decat media din Uniunea Europeana.

Fiind, in marea sa majoritate, un Popor foarte sarac, comparativ cu standardul existential al Uniunii Europene, desi cu o oligarhie foarte bogata, dar foarte restransa numeric, Poporul Roman, in cazul in care ar fi admis in Uniunea Europeana, ar migra, in mare parte, in vestul Europei, cum face de altfel si in prezent (dar in mai mica masura, datorita ingradirilor existente), perturband corespunzator civilizatia din respectivele tari.

Pe de alta parte, fostii si actualii guvernanti ai tarii, care, prin guvernare, nu au facut decat sa sporeasca starea generala de saracie, precum si datoria externa a Romaniei, nu au cum sa realizeze, nici in viitor, cresterea venitului minim pe cap de locuitor, pentru a permite integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, macar in anul 2007, deoarece nu au in vedere aplicarea unei politici corespunzatoare realizarii acestui obiectiv, care trebuie sa aiba la baza tocmai refacerea economiei de Stat si nu lichidarea acesteia.

Toate aceste considerente demonstreaza ca, fara o economie de Stat corespunzatoare, nu doar ca nu se poate transforma actualul Stat de tip Capitalist, care este Romania, in SN, dar nici nu poate fi crescut corespunzator nivelul de viata al majoritatii populatiei si, in consecinta, nici sansa ca Romania sa fie primita in Uniunea Europeana.

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

de transport, fabricarea mobilei, imbracamintii, alimentelor, medicamentelor etc.);

5. crearea unor disponibilitati de marfuri cu cautare la export, pentru echilibrarea balantei de plati externe.

In vederea indeplinirii acestor obiective era nevoie de o reforma economica, inclusiv prin privatizarea unor intreprinderi, dar nu prin privatizarea si prin lichidarea intregii economii de Stat (asa cum au procedat guvernarile postrevolutionare, in Romania), ci de adaptarea acestei economii la conditiile specifice de competitivitate, la nivel international, astfel incat Romania sa nu se transforme dintr-o tara echilibrata economic, adica producatoare si consumatoare de bunuri, intr-o tara dezechilibrata economic, adica doar predominant consumatoare de bunuri.

Dezvoltarea economica trebuie astfel corelata, la nivel teritorial, incat sa raspunda si problemelor ridicate de neacoperirea fortei de munca existenta [2].

Cele mentionate anterior reflecta faptul ca, in cadrul doctrinei politice nationale, rolul componentei economice este deosebit de important, deoarece, in functie de reusita realizarii programului economic, depinde, in mare masura, chiar posibilitatea realizarii si existentei SN.

In acest context, realizarea unui SN, fara o economie de Stat corespunzatoare, nici nu poate fi conceputa la nivel ideologic.

De aceea ideologia specifica unui SN trebuie sa includa o componenta referitoare la economia de Stat, precum si la raporturile ce trebuie sa existe intre aceasta economie si economia privata, care, impreuna, alcatuiesc economia nationala, o sintagma specifica SN, utilizata inca de Mihai Eminescu [3], pentru a semnifica faptul ca o Natiune are nevoie, pentru a putea exista, si de o economie specifica: economia nationala.

Care sunt obiectivele fundamentale, principale, deosebit de importante, importante, obisnuite si auxiliare in refacerea economiei de stat, ca parte majoritara si totodata predominanta a economiei nationale, precum si alte aspecte conexe ale acestei probleme, constituie subiecte ce vor fi reluate si tratate corespunzator, in viitor, in cadrul revistei Politica Nationala.

BIBLIOGRAFIE

1. Frédéric Teulon - Rolul Statului in economie, editura Institutului European, Iasi, 1996.

2. Elisabeta Ieli, Calin Peteana - Introducere in politologie, editura Augusta, Timisoara, 1999.

3. Radu Mihai Crisan - Economistul Mihai Eminescu, editura Cartea Universitara, Bucuresti, 2003.

De aceea orice partid national autentic, care, din nefericire, nici nu exista inca, in Romania, trebuie

sa-si propuna, ca obiectiv fundamental, refacerea asigurarii unei demnitati existentiale minime, pentru marea majoritate a populatiei, care, in prezent, nu este asigurata, dovada fiind faptul ca Romania este cotata, din punctul de vedere al nivelului minim de trai, precum si din punctul de vedere al eficientei guvernarii, printre ultimele tari din Europa, dar, in acelasi timp (amara ironie!) printre primele locuri in ceea ce priveste coruptia institutionalizata.

Economia de Stat trebuie refacuta, insa avand la baza principiile unei functionari eficiente si competitive, si nu ineficiente, asa cum s-a procedat pe timpul fostului regim comunist, datorita megalomaniei si intereselor clientelare specifice care s-au manifestat atunci

Evolutia postrevolutionara a Romaniei a scos in evidenta o clasa de intreprinzatori privati, dintre care insa multi nu s-au remarcat si nici nu au devenit ceea ce sunt prin propriile lor merite, ci doar in calitate de clientelari politici ai jefuirii avutiei nationale, printr-o falsa si subversiva privatizare, realizata in perioada postrevolutionara si patronata de catre guvernari interesate tocmai in acest scop, pe care, de altfel, l-au si urmarit cu prioritate.

Situatia postrevolutionara din Romania mai pune in evidenta insa si faptul ca o economie privata este necesara, dar nu pentru a inlocui economia de Stat, ci pentru a o concura in mod benefic si a o completa.

Un Stat care nu beneficiaza de o economie corespunzatoare, al carei proprietar si principal beneficiar social sa fie tot Statul, nu beneficiaza nici de parghiile economice necesare asigurarii unei demnitati existentiale minime a majoritatii populatiei, care sunt totodata si parghiile principale prin care un Stat poate si trebuie sa actioneze pentru a-si indeplini obligatiile si datoriile fundamentale fata de majoritatea populatiei.

Obiectivele principale ale economiei de stat, intr-un SN, sunt dependente de obiectivele generale fundamentale pe care acest tip de Stat le urmareste a le realiza si anume:

1. asigurarea independentei economice;

2. valorificarea optima a resurselor naturale;
3. dezvoltarea unei industrii de bunuri de larg consum si produse alimentare (pentru a evita necesitatea importarii acestora);

4. dezvoltarea unei industrii necesare acoperirii cererii de servicii specifice a populatiei (constructia de locuinte, constructii de sosele, fabricarea mijloacelor

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

SELECTII

Contributii romanesti deosebite la ideologia specifica nationalismului

La inceput a fost Kogalniceanu ^[1]

Octavian Goga

1. Introducere

Pietatea posteritatii pentru figurile reprezentative coborate in mormant se afirma in masura in care ideile profesate de cei care s-au dus mai pot gasi un rasunet si mai pot trezi o inrudire postuma. Oameni traiti pur si simplu in tirania actualitatii se infasoara de obicei in uitarea care a napadit preocuparile lor, altii se mai mentin si dupa moarte, ancorati de perioada istorica in care li se prelungeste leit-motivul vietii si mor a doua oara, definitiv, cand acest adagio a amutit. Pentru a-i dezgropat si pe unii si pe altii se cere o truda migaloasa, de multe ori desarta, fiindca pentru a fi intelesi si apreciati trebuie sa fie incadrati in zgura vremii deasupra careia a luminat candela lor.

Sunt insa fiinte pe care le-au impins la suprafata, cum s-ar zice, necesitatile biologice ale societatii, in eterna ei primenire: sunt personalitatile care au incarnat marile probleme de existenta ale unui neam, iar acestea traiesc necontenit sau, mai la drept vorbind, traiesc atat cat pot starni un ecou, in suflete, adevarurile fundamentale prilejuite de faptele lor. A sterge praful de pe icoanele acestora si a-i infatisa in reala lor zbuciumare e mai mult decat o datorie de recunostinta a urmasilor, e un fel de autojustificare, un act de egoism oportun al celor veniti in urma, dictat de nevoile prezentului. Silueta acestor putini creste _ s-ar putea spune _ in raport cu distanta in timp, iar opera lor devine mai lamurita cu cat se mareste perspectiva din care se judeca tasnirea lor de energie.

2. Un mare senior al trecutului

Mihail Kogalniceanu face parte din aceasta familie de spirite care au determinat insasi geneza romanismului.

Reinvierea amintirii lui deci echivaleaza cu o marturisire de atelier a propriei noastre constiinte. De aceea e binevenita aceasta saptamana a lui Kogalniceanu la Radio, e aproape o lectie de pedagogie cetateneasca, perfect legitimata de toate trebuintele zilelor noastre. Sa nadajduim ca dl Nicolae Iorga, caruia-i apartine ideea de a actualiza figura masiva a temutului moldovean, n-a facut-o dintr-o tendinta de ironie, cu gandul subversiv de a deslantui un proces

de comparatii pe temeiul cunoscutului dicton al lui Eminescu: "Au prezentul nu ni-e mare?" … Chiar daca da, fericitii epigoni pot sa-l ierte pentru aceasta gluma de biblioteca pe marele istoric, fiindca, din nefericire, fostul cancelar al lui Cuza ramane in imperiul umbrelor, eclipsa e deci trecatoare pentru mandarinii actuali ai ecranului nostru si tot ei vor tine, mai departe, in mainile lor, si cu toate beneficiile corespunzatoare, firele complexe ale destinelor Romaniei Mari.

Kogalniceanu!

Ce bloc formidabil de stanca, ce mare senior al trecutului, personalitatea lui se asterne dominatoare de-a curmezisul veacului al 19-lea, la noi, sentintele lui isi pastreaza valoarea axiomatica in gandirea neamului. Privit in diversele ipostaze de indrumator cultural, sau istoric, de om politic, cumpanind treburile interne sau urmarind itele echilibrului international, cu cat il apropii mai mult, din orice parte, la orice punct al vietii sale, el castiga in fata celui mai exigent analist. Pe seama unei judecati normale, deprinsa sa puna la cantar oameni, stari si lucruri, cu gandul de a deslusi limpede liniile mari ale trecutului unui Popor, Kogalniceanu apare cu o semnificatie cu totul particulara. Fiul caminarului Ilie de la Dorohoi, nascut la Iasi, in 1817, e cel dintai creier romanesc organizat in sens modern, care primeste si elaboreaza problemele gandirii continentului din vremea lui, pentru a le pune de acord cu interesele nationale.

Dupa veacuri de paraginire si umilinta politica, dupa o cumplita exploatare materiala si dupa o indelunga anihilare a tot ce poate fi numit civilizatie pe pamantul oropsitelor principate, de acolo, din nordul Moldovei, se ridica acest om intreg, care, prin facultatile lui de exceptionala comprehensiune, escaladand toate barierele unor oranduiri primitive, din tara lui, se smulge din mediul patriarhal si, peste noapte, se transforma intr-o cerebralitate occidentala pregatita pentru cele mai subtile nuante ale unei conduceri de Stat. El nu continua o lucrare inceputa de altii, el sparge un drum. Daca asezarea politica nu se poate intari aici decat in masura instapanirii pe solul nostru a conceptiei din Apus, cu toate consecintele, daca

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

deci intreaga evolutie a vietii noastre pana la unirea cea mare nu se datoreaza decat incadrarii romanismului in formele civilizatiei moderne, atunci, desigur, cel dintai si cel mai luminat precursor al identificarii granitelor noastre cu cele politice e Kogalniceanu.

Ramane in sarcina viitorului descifrarea si explicarea sufleteasca a acestui fenomen eruptiv; curba lui intelectuala stralucitoare, impreuna cu toata tesatura chinuita a simtirii, care s-a agitat in umbra. Din cate ne stau la indemana se pot deslusi totusi peripetiile framantarii lui programatice. Tanarul fiu de boier, plecat din tara islicului, cu copiii lui Mihai Sturza, la Lunéville, in Franta, si-a inceput, din frageda adolescenta, lupta de adaptare la spiritul european, pe care si l-a insusit in mod constient si statornic. Din paginile lui de mai tarziu se poate vedea ce valtoare l-a rapit pe junele calator azvarlit in lupta neimpacata dintre doua Lumi. De o parte, planurile moldovene muiate-n melancolie lenesa si visatoare, de alta, viata citadina franceza, sau forfoteala de pe Friedrich _ Strasse, la Berlin. Ganditi-va, acum o suta de ani si mai bine se zbatea acest proces de constiinta, cu tot cortegiul sau de lumini si umbre. Chinuitoare dualitate! Orientul turco-tatar, cu tinctura bizantina care apasa de veacuri pe pieptul Moldovei, era pus in fata nevrozei din Apus, de dupa revolutia din iulie. Ce diversitate turburatoare de credinte si de imagini la cele doua aspecte de viata si ce prapastie intre ele! Si cu toate acestea, baietandrul de pe malul Bahluiului nu s-a ratacit, nu l-a inghitit Babilonul! Ochii vioi ai lui Kogalniceanu au privit imprejur cu o trezire demonica si au inregistrat totul. Din Europa de atunci, care era mai mult ca oricand un rezervor de energii in fierbere, el a prins lozincile la ordinea zilei. Paralel cu ideile eliberatoare s-a imbibat de notiunile curente ale avangardei culturale, fara sa piarda o clipa din vedere darapanarea de acasa. Din aceasta incrucisare zilnica a celor doua antiteze a iesit un suflet calit si o dragoste de tara care a primit botezul ratiunii. Din cartile profesorilor lui, el a cules teorii, planuri de munca si metode de infaptuire.

3. Nationalism si democratie

Doua mari principii stapaneau continentul atunci si cereau biruinta. In urma lor era o uriasa hecatomba de jertfa, cursesera doar atatea rauri de sange: principiul national si conceptia democratica. Pe urmele revolutiei franceze, temeliile feudalitati cazusera, lan

turile iobagiei s-au frant si masele tindeau tot mai mult a deveni o forta politica. Franta rascumparase acest adevar cu strigatul atator revolutii. In acelasi timp, opinia publica germana elabora ideea unitatii nationale, ca un fruct al razboaielor napoleoniene.

In aceasta atmosfera de efervescenta intelectuala Kogalniceanu nu era un spectator pasiv, ci un receptor fara ragaz. Din accentele patetice ale lui Fichte, din cercetarile lui Alexandru Humboldt, din teoriile istorice ale lui Ranke, si, mai ales, din noua orientare a lui Herder care, descoperind folclorul, lanseaza "glasul semintiilor", Kogalniceanu, dupa o cumpanire dreapta, isi faureste o doctrina prin care se justifica doua probleme capitale: indreptatirea Neamului sau de a-si face loc in cadrul Lumii civilizate si punerea in valoare a specificului national, in ordinea literara si politica. La 1837 _ la varsta plapanda de 20 ani, ca un indreptar si ca o lamurire pentru straini, el scoate cartea: Histoire ancienne et moderne de la Moldavie, de la Valachie et des Etats Independents des Transylvains et des Valaques transdanubiens [2]. Cu un aparat critic obiectiv, cu scrupulozitatea stiintifica a savantului, fiul lui Aga Ilie, la 20 de ani, isi fixeaza crezul pe care-l va urmari o viata intreaga. Tot ce se desfasoara de aici inainte, intr-o vasta eflorescenta intelectuala, este o trudnica amplificare; temelia insa e pusa si nici o putere n-o mai poate urni din loc.

Castigarea libertatii politice a unui Popor e totdeauna rezultanta unei ideologii ce s-a creat in acest scop. Razboiul eliberator nu e decat actul ultim in marea drama, sangele nu vine decat sa inchege un legamant sufletesc zamislit de mult si transmis din generatie in generatie. Ca si la altii, s-a intamplat si la noi. Harta actuala a Romaniei s-a tras mai intai de catre instinctul de viata al Neamului si s-a consimtit apoi de catre cugetatorii sai. Intreg veacul al 19-lea a suportat necontenit naprasnicul bombardament de artilerie intelectuala cu care ne-am batut dusmanii. Aceasta opera de intensa pregatire a mai avut fireste inaintasi, dar armatura moderna a inaugurat-o Kogalniceanu.

Nu e rostul ca in cadrul acestor cuvinte de pioasa comemorare sa trecem in revista intreaga activitate intelectuala a unei vieti, cu cele doua mari capitole ale ei: raspandirea doctrinei si realizarea politica. Adevarul este ca, odata intors acasa, tanarul carturar si-a pus in practica planul lui izbavitor, instaland in

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

mijlocul unei societati complet dezorientate un aparat de gandire pe cat de impecabil, pe atat de indraznet, in toate actiunile lui. Kogalniceanu a intreprins o opera vasta, avand ca program, din primul moment, pregatirea unei resurectii nationale. Incepand cu revista "Dacia Literara" si continuand cu atatea altele, timp de aproape doua decenii si-a raspandit scrisul lui si a dirijat scrisul altora, urmarind, in diverse forme, europenizarea spiritului public al romanismului. Fie ca a publicat la "Arhiva", "Letopiseti" si "Cronici", ca sa reinvie o demnitate palmuita de stapanirile fanariote, fie ca si-a pus in circulatie, intr-un mediu incremenit intr-un conservatorism ancestral, parerile despre: "Popor - izvor al tuturor miscarilor si ispravilor, fara de care stapanitorii n-ar fi nimic", fie ca a deschis drumul literaturii romanesti, cerandu-i sa se adape din "nationalitate", a lansat ideea colectionarii folclorului nostru, sau a strivit, cu zeci de ani inaintea lui Maiorescu, ereziile etimologismului ardelean, mintea lui Kogalniceanu a fost, pentru romani, toiagul lui Moise, care i-a scos din pustie.

4. O zestre comuna de gandire

Politiceste, el are o linie dreapta care atinge toate marile evenimente din care s-a inchegat Statul Roman. Vorbind la 1859 de politica unionista, rosteste cu o mandrie linistita, pe drept cuvant: "Aceasta religie politica, domnilor, nu o profesez de astazi, sau de ieri; cu 20 de ani inainte, in 1837, in Istoria Tarilor Romane [2], am pledat cauza unirii. La 1840 am fondat Dacia Literara, menita a pregati unirea intre deosebitele ramuri ale familiei romane. La 1848, ca redactor al Dorintelor partidei nationale din Moldova, am inscris, ca pe cea mai mare dorinta, o coroana a marilor reforme: Unirea Principatelor. La 1855 am fondat Steaua Dunarii, cel dintai ziar politic pe al carui steag era scris: Unirea sub un principe strain. La 1856 si 1857, cand unionistii erau persecutati in averea si persoana lor, eu am fost membru activ al Comitetului central al Unirii din Iasi". S-ar putea duce mai departe firul: improprietarirea taranilor, intronarea lui Voda Carol, razboiul de independenta, etc, la toate raspantiile hotaratoare el a fost prezent, faptele mari ale tarii nefiind decat sau emanatia directa a lui Kogalniceanu, sau el fiind factorul de capetenie al realizarii lor.

Pe deasupra tuturor faptelor insa ramane patrimoniul ideologic al acestui Neam, care deriva din cugetarea lui Kogalniceanu. Felul cum gandim noi,

cei de azi, are ca substrat, pe atatea taramuri, cate o enuntare a lui. E nesfarsit sirul problemelor asupra carora s-a pronuntat, avansand o conceptie care, pe vremuri, constituia o noutate adesea biciuitoare si iritanta, iar astazi este o dogma elementara in catehismul vietii publice. Proiectul de a-l examina in mai multe conferinte radiofonice a fost fericit ales, fiindca astfel se va putea difuza pluritatea idelor care au agitat acest creier vulcanic. Ar fi insa foarte nimerit sa se gaseasca cineva, un om de bun simt, care, pentru uzul multimilor, sa alcatuiasca o antologie din gandirea lui. Atunci s-ar vedea limpede cateva lucruri de seama. Mai intai s-ar stabili paternitatea atator convingeri care, in cursul vremii, au nominalizat starile de la noi, incadrandu-le in forme occidentale. In al doilea rand, ar iesi la iveala cat de actuale sunt constatarile sale care, facute in urma cu aproape un veac, nu s-au stirbit catusi de putin in profunda lor obiectivitate. In al treilea rand, s-ar admira varietatea subiectelor intalnite in drum de acest boier moldovean care, filtrandu-le printr-un spirit critic, deopotriva de avansat si echilibrat, in acelasi timp, le-a trecut contemporanilor sai.

5. Concluzii

Ca o concluzie, s-ar impune recunoasterea onesta ca spiritul public al Romaniei de azi, zestrea de gandire si simtire care, facand parte dintr-un bun comun al societatii romanesti, inraureste toate actele sale de interes general, poarta in mod evident marca lui de indraznet rascolitor.

Iata de ce istoriograful Romaniei moderne, voind sa stabileasca ierarhia valorilor la noi, gandindu-se, intr-un sens rezumativ, la intelesul unei vieti din care a radiat lumina celor multi, va trebui sa scrie, cu un cuvant de letopiset, ticluit dupa cartea facerii:

- La inceput a fost Kogalniceanu.

Bibliografie

1. Octavian Goga _ Nationalism Dezrobitor, editura Albatros, Bucuresti, 1998

2. N.R. Este vorba de fapt de prima referinta [2].

N.R. Textul prezentat, selectat din cadrul cartii [1], a fost adaptat la ortografia, modul de exprimare si semantica specifice limbii romane contemporane, Redactia introducand titlul subcapitolelor 1 si 5, inexistente in articolul preluat pentru retiparire, precum si anumite sublinieri, prin ingrosarea literelor.

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

Ideea nationala si temeiurile sale psihice

Constantin Radulescu-Motru

sau spre care se tinteste. Astfel, omul de stiinta gaseste in cuprinsul ideii nationale, pe baza acestei unitati, o prima indicatie pentru cercetarile sale. El isi are definit cadrul obiectului de studiat. El stie ca tot ce sta in dependenta de unitatea vietii unui Popor intra si in raza lui de cercetare.

Elementele acestui tot, fie ele cat de variate, sau disparate, sufletesti, istorice, antropologice, geografice, etc, daca conditioneaza, pe de o parte, chiar aceasta unitate de viata, sunt elementele pe care el trebuie sa le studieze in legatura cu ideea nationala. Raza fiind insa prea intinsa, cercetarile sunt, bineinteles, impartite pe specialitati. Psihologul da preferinta elementelor sufletesti; istoricul, elementelor istorice; geograful, elementelor geografice, si asa, fiecare, dupa metodele de argumentare obisnuite stiintei sale, urmareste acelasi scop: verificarea conditiilor in care ia nastere si persista viata unitara a unui Popor.

La cercetarile oamenilor de stiinta se adauga, apoi, creatiunile poetilor si speculatiilor metafizicienilor, care completeaza elementele ce se pot verifica prin stiinta, cu altele ce salasluiesc in abisul inconstientului, sau in virtualitatile transcedentului, si care nu se pot verifica, ci numai intui prin imaginatie, sau prin simtul ontic al ratiunii metafizice, asa cum ar fi, buna oara, pentru ideea nationala a Romanilor: spatiul mioritic, datorat deprinderilor castigate in viata pastoreasca din trecut (daca nu este el chiar o matrice predestinata pe croiala sufletului romanesc, spre deosebire de toate celelalte suflete de Popoare ale Pamantului) si ortodoxismul, datorat traditiei religioase.

Cu un cuvant, specialistii stiintei, alaturi de poeti si metafizicieni, sunt adusi sa-si framante mintea pentru a lumina ideea nationala, problema de cea mai acuta actualitate, atat la noi cat si la celelalte Popoare ale Europei.

Dintre aceste diverse elemente, acelea care conditioneaza in mod mai direct unitatea vietii unui Popor _ si fara de care nu s-ar putea vorbi de o viata nationala _ sunt elementele sufletesti, si in primul rand: constiinta de comunitate, care este exprimata inca de la inceput prin: obiceiuri si limba comuna, fara de care nu poate exista o unitate de Popor. Toate celelalte elemente de ordin: istoric, antropologic si geografic, precum si acelea de

Este o veche nazuinta a omului de stiinta ca ideile cu care isi defineste obiectele pe care le studiaza sa fie adecvate realitatii acestora. Dar nazuinta ramane totdeauna departe de a fi implinita. Obiectele sunt pline de proprietati concrete, pe cand ideile sunt nascociri ale mintii, in care se prind indicatii abstracte despre proprietatile obiectelor sau, mai la drept vorbind, numai despre raporturile in care se afla aceste proprietati. Cele mai multe dintre ideile de care se serveste omul, in stiinta, sunt, fata de realitatea obiectiva, asa cum sunt hartile geografice de acum trei-patru secole fata de configuratia reala a tarilor pe care le reprezinta. Cu toate acestea trebuie sa ne servim de idei fiindca acestea sunt singurele mijloace de a demonstra si de a comunica adevarul. Sa fim numai circumspecti. Sa le tinem vesnic sub controlul logic. Fiindca daca ridicam de deasupra lor acest control ele pot deveni foarte usor mijloace de ratacire. Datoria de a fi circumspecti se impune mai ales cand e vorba de ideea nationala.

Rar o idee care sa aiba un cuprins atat de vast si de variat ca ideea nationala! Prin aceasta idee urmarim a defini nu numai viata actuala a unui popor, viata plina de complicate manifestatii materiale si culturale, dar voim, in acelasi timp, de a defini, impreuna cu actualitatea Poporului, si legatura dintre trecutul si viitorul acestuia; voim sa contopim, in intelesul ideei, realul, intemeiat pe documentari, cu idealul, cerut de aspiratiuni; cu alte cuvinte: un bilant pentru trecut, care sa poata fi si indreptar pentru viitor. Un cuprins atat de vast si de variat este cu neputinta de integrat in sistematizarea unei singure discipline stiintifice. Pentru a ajunge la definirea lui este nevoie absoluta de o stransa colaborare intre psiholog, etnograf, geograf, istoric, antropolog, si poate inca de mai multi.

Oricat insa de complicat si de variat este cuprinsul ideei nationale, el nu este totusi lipsit de orice ordine. Dimpotriva, infatisarea lui este strabatuta de o tendinta spre unitate, care se impune omului de stiinta, din primul moment. Faptul national, fie material sau moral, fie cu valoare de document, sau fie ca este o aspiratie de viitor, este totdeauna in dependenta de unitatea unei vieti de Popor. Fara aceasta dependenta, faptul cade in categoria celorlalte fapte ale naturii, care n-au legatura cu ideea nationala. Nationalul presupune o unitate, de la care se pleaca,

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

ordin poetic si metafizic, presupun pe cele sufletesti. Unde lipseste constiinta de comunitate intre membrii Poporului, acolo lipseste temeiul ideii nationale. Ar fi, in adevar, un fel de orbecaiala in intuneric adunarea de probe istorice, antropologice si geografice in scopul de a dovedi unitatea nationala a unui Popor, intre membrii caruia nu este simtita o cat de slaba constiinta de comunicare. Chiar creatiile poetice si virtualitatile metafizice, fie ele oricat de ademenitoare, fara temeiul anticipat al constiintei de comunitate raman simple flori de retorica. Caci un spatiu mioritic, oricat de adanc incrustat ar fi el in inconstientul Poporului nostru, nu trebuie neaparat sa fie si caracterul hotarator al nationalismului romanesc.

Nationalismul romanesc este unul si singur pe Lume, cum este si nationalismul oricarui alt Popor; daca esti roman, nu esti nici grec, nici sarb, nici bulgar, pe cand spatiul mioritic, ca orice structura de natura infraconstienta, poate sa se arate in sufletul multor alte Popoare care traiesc in transhumanta pastoreasca, de deal si vale. Spatiul mioritic poate explica visele, doinele, jocurile pastorilor romani, si aceasta inca numai in parte; in nici un caz insa nu poate caracteriza sufletul romanesc in intregime, caci aceasta ar fi totuna cu condamnarea Poporului romanesc la o vesnica transhumanta pastoreasca.

De asemenea, ortodoxismul nu poate servi drept temei unitatii nationale a vietii romanesti, intrucat aceasta viata a avut o perioada si inainte de crestinism.

Intre toate temeiurile vietii nationale, acelea care pot deci revendica pentru ele dreptul de proprietate sunt temeiurile de ordin sufletesc. Problema ideii nationale naste, traieste si moare, dupa forma de constiinta in care se simt uniti intre ei membrii unui Popor.

Nationalismul fiecarui Popor este pe masura constiintei sale de comunitate. Pasiv si steril la unele Popoare, activ si creator la alte Popoare, indiferent, in toate cazurile, la imprejurarile externe, nationalismul totdeauna este nedespartit de destinul fiecarui Popor.

Constiinta de comunitate exista intre membrii fiecarui Popor, chiar de la obarsie; la inceput insa ea este redusa la sentimentul de familie si la practica obiceiurilor care se transmit, aproape neschimbate, de la o generatie la alta. In aceasta forma redusa, constiinta de comunitate este insa departe de a con

stitui: nationalismul, in intelesul cunoscut noua astazi, dar este totusi indestulatoare pentru intelegerea primelor inceputuri de viata institutionala. In jurul familiei si al obiceiurilor, societatile primitive isi organizeaza intretinerea alimentara si apararea lor, desi nu au inca o activitate culturala, fiindca o activitate culturala presupune inovatii specifice si acumulare de asemenea inovatii, de la o generatie la alta, lucru ce nu se intampla in societatile primitive, unde fiecare generatie traieste din capitalul propriei sale experiente.

Activitatea culturala incepe sa se infiripe din momentul in care, intre generatii, se stabileste o continuitate pe latura spirituala a inovatiilor in tehnica si in cunoastere, pe langa continuitatea de pana atunci, pe latura biologica, a obiceiurilor, practicate aproape mecanic, iar aceasta infiripare nu o poate aduce decat inaltarea, la orizont, a constiintei de comunitate. O constiinta de comunitate mai larga, in care se integreaza nu numai membrii familiei si ai generatiei actuale, ci si trecutul, cu experientele lui, este singura in masura sa aduca dupa sine infiriparea activitatii culturale.

Cum a fost cu putinta producerea acestei transformari? Ea a fost cu putinta prin aptitudinea inteligentei omenesti de a folosi tehnica limbajului. Prin tehnica limbajului inteligenta omeneasca a dobandit aripile care au ridicat-o din incatusarea simturilor in sfera abstractiei, largindu-i astfel orizontul peste datele actualitatii in care traieste orice animal. Tehnica limbajului a fost scoala prin care sufletul omenesc s-a emancipat din animalitatea cu care venise pe lume. Cuvantul, ca mijloc de comunicare intre oameni, a facut cu putinta acumularea experientei si transmiterea acesteia de la o generatie la alta. Pe aripile cuvantului s-a inaltat, la orizont, constiinta de comunicare intre membrii societatii.

Odata aceasta inaltare dobandita, activitatea culturala si-a asigurat o cale libera spre viitor. De acum inainte se poate vorbi, cu mai mult temei, despre unitatea nationala a oamenilor de pe acelasi teritoriu, inruditi prin origine, deoarece faptul ca folosesc aceeasi limba mentine intr-o continua trezire si constiinta comunitatii de origine.

Intre membrii unui Popor constiinta de comunitate nu se margineste insa doar la origine, fiind doar o constiinta de limba, ci ea se intinde si asupra conducerii, in prevederea unei comunitati de destin. In timpurile noastre, mai ales, constiinta de conducere a capatat o deosebita importanta.

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

In rezumat dar, nationalismul se intemeiaza pe constiinta comunitatii de origine, de limba si de destin. In fapt, nu intr-un mod egal pentru fiecare, ci cu o preferinta pentru una dintre ele. Dupa firea si istoria lor, la unele Popoare predomina constiinta comunitatii de origine, si atunci avem la ele ideea nationala sub forma de etnic: iubirea de neam si de obicei; la altele, predomina constiinta comunitatii de limba si atunci avem ideea nationala sub forma de ideal cultural; mandria de originalitate literara si de ideologie metafizica; la altele, in sfarsit, predomina constiinta comunitatii de destin, si atunci avem ideea nationala sub forma de menire istorica: vointa de putere spre rolul de conducere, intre Popoarele Pamantului.

Fiecare dintre aceste forme isi are avantajele si dezavantajele sale. Binecuvantate de Dumnezeu sunt Popoarele care includ, in firea lor, posibilitatea de a avea toate aceste forme, pentru a se sprijini, la nevoie, pe cea mai potrivita imprejurarilor. Dezavantajate sunt Popoarele ancorate cu sufletul doar intruna dintre forme, de care nu se pot desprinde.

In timpul razboiului mondial, la sfarsitul caruia multe Popoare isi vor schimba destinul, forma de rezistenta cea mai potrivita imprejurarilor este, negresit, aceea a promovarii ideii nationale, care se sprijina pe constiinta comunitatii de conducere

spre un destin. O singura vointa, pentru a-si promova destinul! Ezitarea in conducere si mai ales dezbinarea intre conducatori pot insemna moartea unui Popor. Ce folos are astazi Franta din nobila sa origine si splendida sa cultura universala, daca la conducerea ei nu este unitate?

Popoarele, dupa vremuri, isi apara cand limba, cand cultura; cand insusi destinul lor. De aceea ele trebuie sa gaseasca in ideea lor nationala, deopotriva de afirmate: mandria de origine, iubirea de limba si de cultura, precum si egoismul sacru pentru faurirea destinului.

Destinul si-l faureste un Popor prin o conducere unitara si disciplinata. Unul pentru toti si toti pentru unul! Cu aceasta lozinca, cand se gasesc (ca in prezent) in razboi, Popoarele isi pot zice cu incredere: cu Dumnezeu inainte!

Bibilografie

1. C. Radulescu-Motru: Caracter si destin _ conferinte la radio (1930-1943), editura "Casa Radio", Bucuresti 2003

N.R. Textul prezentat a fost adaptat la ortografia, modul de exprimare si semnatica specifice limbii romane contemporane. Sublinierile prin ingrosarea literelor apartin Redactiei.

Reflectii si opinii cu privire la natiune si nationalism ale unor mari personalitati romanesti

1. Nicolae Balcescu

a. Tinta noastra, domnilor, socotesc ca nu poate fi alta decat: Unitatea nationala a Romanilor. Unitate mai intai in idei si simtiri, care sa aduca apoi, cu vremea, unitatea politica, care sa faca din munteni, din moldoveni, din basarabeni, din bucovineni, din transilvaneni, din banateni, din cutovlahi, un trup politic, o natie romaneasca.

b. Romanismul este steagul nostru, sub el trebuie sa chemam pe toti romanii.

c. Romanii nu pot pieri! Ei sunt cea mai veche Natiune din Europa, care si-a pastrat neclintit nationalitatea sa, precum si o existenta politica. O mana providentiala a privegheat asupra lor si i-a scapat din toate primejdiile. Acea providenta care ne-a pastrat fara indoiala pentru un anumit scop, intr-un viitor oarecare, va urma a ne proteja, caci ea a hotarat

tuturor Natiunilor a implini o misiune pe Pamant. Dar ea ne va proteja numai cu conditia ca si noi sa facem tot ce atarna de noi ca sa implinim misiunea noastra.

d. Nu va speriati de suferinta, caci suferinta, stiti, e conditia esentiala a dezvoltarii morale!

e. A crea o natiune, o natiune de frati, de cetateni liberi, aceasta este, romani, sfanta si marea misiune ce ne-a incredintat-o Dumnezeu!

2. Mihai Eminescu

a. Omul, in starea sa firesca, are trebuinta de putine lucruri: mancare, locuinta, imbracaminte. Acestea pentru existenta personala. De aceea o Natiune trebuie sa ingrijeasca de clasele care produc obiecte ce corespund acestor trebuinte.

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

b. Schimbati opinia publica, dati-i o alta directie, rascoliti geniul national, sufletul propriu al Poporului; din adancurile in care doarme faceti o uriasa reactiune morala, o revolutie de idei, in care ideea romaneasca sa fie mai mare decat: uman, genial, frumos, in fine, fiti romani si iar romani!

c. Natiunile nu sunt decat nuantele prismatice ale Omenirii si deosebirea dintre ele e atat de naturala, atat de explicabila, la fel cum putem explica, in imprejurari anume, si diferenta dintre individ si individ.

d. Sufletul omului e ca un val; sufletul unei Natiuni ca un ocean.

e. Natiunea _ stanca. Generatii _ rauri. Oameni _ valuri.

f. Natiunea mea e o Lume; cum fara eu nu este Dumnezeu, fara Natiunea mea nu este Lume. Natiunea _ acest complex de euri!

3. A. D. Xenopol

a. ... Popoarele stiu si voiesc sa traiasca dupa cum le cere firea lor alcatuitoare.

b. Daca insa celelalte deosebiri care despart Popoarele, precum: moravurile, obiceiurile, religiile, intocmirile politice si asezamintele culturale, economia, arta, filozofia si cate alte manifestari ale sufletului, pot uneori fi sovaitoare, cea mai de capetenie dintre toate: limba, va fi totdeauna caracteristica.

c. In zadar se lupta unii ideologi pentru sfaramarea hotarelor nationale, pentru idealul om si om, pentru unificarea intregii Omeniri intr-un singur tot, caci in contra naturii nu se poate invinge decat folosind si intrebuintand propriile sale legi.

d. Pentru ca un Popor sa poata dezvolta o viata nationala, e nevoie ca el sa se poata apara de celelalte Neamuri care il concureaza in lupta pentru existenta.

e. Viata nationala a unui Popor nu este expusa numai unor primejdii din afara. Atacul asupra acestei vieti se poate da si dinlauntru, cand Neamuri straine se introduc in organismul sau si concurentei exterioare, intre Popoare, i se adauga, in cadrul unui Popor, concurenta interioara, intre elementele straine si cele bastinase.

4. Nicolae Iorga

a. Pactul de unire a Principatelor dunarene, in 1859, ca si declaratiile hotaratoare din partea tinuturilor romanesti, care, in 1918, au adus alcatuirea

Romaniei intregite, n-au insemnat, in marea lor importanta, decat consacrarea, in domeniul realitatii, a unei stari de constiinta care a existat totdeauna, de la originea insasi a Neamului nostru.

b. Rolul unificator al pastorului a fost exagerat, ca si tot ce priveste viata pastoreasca. Ramane aici, ca singura si sigura lamurire, luminand pe deplin problema, unitatea produsului moral suprem al vietii nationale, prin unitatea de Rasa si prin unitatea de viata sufleteasca a Poporului, cu el insusi.

c. Revolutia franceza a avut o atat de mare influenta si asupra solidaritatii romanesti, asupra tendintei de a realiza unitatea romaneasca, incat a fost de ajuns ca la Paris sa se proclame nemuritoarele principii, pentru ca aceste nemuritoare principii sa treaca asupra noastra si sa ne transforme sufletele in asa fel incat sa fim, a doua zi dupa revolutie, altfel decat inainte de revolutia franceza.

d. Cand veneai la noi si vorbeai de Natiune, de Neam, imediat in mintea munteanului, moldoveanului, ardeleanului, se ivea ce poate fi mai natural, adica dorinta ca toate elementele de acelasi sange, vorbind aceeasi limba, sa se gaseasca in aceeasi tara.

e. Dar traditia Statului National a invins, desi a trebuit ca in cuprinsul sau sa se admita, in practica guvernarii, dar nu in formele constitutionale, existenta etniilor straine, cu un caracter pe care n-am avut niciodata pretentia de a-l schimba.

5. Octavian Goga

a. Un lucru e insa cert: succesele politice sunt totdeauna in raport cu educatia politica pe care conducatorii au putut sa o impartaseasca maselor populare, precum si cu introducerea in constiinta lor a imboldului unui ideal.

b. De atunci, pipaindu-mi constiinta, m-am intrebat de atatea ori: in ce religie ne-am inchinat de ne-am putut pastra sufletele intacte si refractare la toata otrava dimprejur? Cum s-ar putea numi taina noastra, miracolul acestei izolari, instinctul sigur care ne-a smuls totdeauna din ghiarele valului? Este, domnilor: ideea nationala, credinta fanatica in patrimoniul specific al neamului.

c. Am inteles, fragmentar mai intai, limpede mai pe urma, ca, in oceanul zbuciumat al Omenirii, noi suntem o insula cu flora sa deosebita si ca a ingadui sa se distruga aceasta insula inseamna a tolera un furt in atelierul de evolutie universala. Aceasta convingere, ramasa din parinti, noi am slujit-o fara ezitare, subordonandu-i toate energiile noastre.

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

d. O tara nu inseamna numai frontiere, ci si o constiinta nationala militanta pentru afirmarea drepturilor sale firesti.

e. Castigarea libertatii politice a unui Popor e totdeauna rezultanta unei ideologii ce s-a creat in acest scop. Razbioul eliberator nu este decat actul ultim in marea drama, iar sangele nu vine decat sa inchege un legamant sufletesc zamislit de mult si transmis din genratie in generatie.

6. Corneliu Zelea-Codreanu

a. Toti cei care sunt astazi pe linia destinului si a istoriei nationale au datoria sa ceara si sa impuna ca politica romaneasca, interna si externa, sa se indeparteze de influenta masoneriei, a comunismului si a iudaismului. Este singura masura salvatoare pentru viitorul acestei Natiuni.

b. Dreptatea ta in cadrul dreptatii Neamului!

c. De acum incolo de un singur glas va trebui sa ascultati, tainic si nepatruns ca Dumnezeu: chemarea patriei!. Acest glas sa-l auda toata suflarea voastra!. Lui sa va supuneti, intr-un singur suflet!

d. Miscarea Legionara nu poate birui decat odata cu desavarsirea unui proces interior, de constiinta, al Natiunii Romane. Cand acest proces va cuprinde pe majoritatea romanilor si se va desavarsi, atunci biruinta va veni automat, fara comploturi si fara lovituri de Stat.

e. Aceasta mare innoire a Natiunii Romane _ este posibil sa vina? Urmeaza, o simtim cu totii. Dupa lunga noapte de veacuri, azi, intre aceleasi granite, Poporul Roman asteapta rasaritul Soarelui, asteapta ceasul invierii lui ca Neam. Este posibil oare ca toate framantarile milenare sa se opreasca la o simpla chestiune de forma: unirea intr-un Stat a tuturor Romanilor? Nu simtiti din adancuri cum clocoteste marea renastere a Poporului Roman? In aceasta inviere, tinerimea va avea un rol covarsitor. Pe ea o cheama destinul sa joace pe scena istoriei.

7. Ion Antonescu

a. Romani! In aceste ceasuri de zdruncinare a Romaniei si de sfasiere a Neamului am luat conducerea Statului. Un trecut grav si dureros s-a inchis. Peste acesta nu voi trece valul uitarii, ci al dreptatii. De azi inainte trebuie sa salvam Statul si Natiunea. Natiunea noastra trbuie sa-si dovedeasca prezenta in istorie. Cu credinta in Dumnezeu si in dreptul Neamului, inainte, la datorie!

b. Drumul nostru este cinstea; puterea noastra este munca; arma noastra este jertfa; casa noastra este credinta; aurul nostru este Patria.

c. Ostasi,

va ordon: treceti Prutul!

Zdrobiti vrajmasul din rasarit si miazanoapte! Dezrobiti, din jugul bolsevismului, pe fratii vostri cotropiti! Reimpliniti in trupul tarii glia strabuna a Basarabiei si codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele si plaiurile voastre!

d. Capitularea _ ar fi o crima!

Am pierde totul si chiar onoarea. Fiind cea mai odioasa dintre solutii, nu gasesc puterea de a o examina. Sunt convins insa ca nu se va gasi omul de Stat care sa gandeasca a indrazni sa o propuna, fiindca nu va putea sa o impuna.

e. ... cel mai batran si unul dintre cei mai mari dintre strabunii nostri ne-a aratat cum trebiue sa moara un rege, un Popor si un soldat, atunci cand ultima lor speranta este pierduta si ii asteapta umilinta.

Bibliografie

1. coord. G. D. Iscru _ Natiune, Nationalism, Romanism, editura Nicolae Balcescu, Bucuresti 1997.

2. Mihai Eminescu _ Cugetari, editura Albatros, Bucuresti, 1979.

3. A. D. Xenopol _ Natiunea Romana, editura Albatros, Bucuresti, 1999.

4. N. Iorga _ Conferinte _ Ideea unitatii romanesti, editura Minerva, Bucuresti, 1987.

5. Octavian Goga _ Nationalism dezrobitor, editura Albatros, Bucuresti, 1998.

6. Faust Badescu _ Scurta analiza spectrala a miscarii Legionare, editura Majadahonda, Bucuresti, 1996.

7. editor: Lucian Borlean _ Legiunea in texte originale si imagini, editura Lucman, Bucuresti, 199?.

8. Julius Evola _ Nationalism si asceza, editura Fronde, Alba Iulia _ Paris, 1998.

9. Constantin Papanace _ Stilul legionar de lupta, editura Lucman, Bucuresti, 2004.

10. maresalul Ion Antonescu _ Soldat si martir, brosura editata de asociatia Pro-Basarabia si Bucovina, 1991.

11. maresal Ion Antonescu _ Romanii: Originea, trecutul, suferintele si drepturile lor, editura SAECULUM I. O., Bucuresti, 1991.

N.R. Textele prezentate au fost adaptate la ortografia, modul de exprimare si semantica specifice limbii romane contemporane. Sublinierile prin ingrosarea literelor apartin Redactiei.

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

PRESELECTII

Carti, publicatii si informatii comentate

Carti

1. James Mayall _ Politica mondiala _ Evolutia si limitele ei, editura Antet, 2000.

Recomandam consultarea acestei carti pentru definirea si dezvoltarea conceptului politic de: societate internationala, precum si pentru capitolul special dedicat: Nationalismului.

2. Anthony Giddens _ A treia cale si criticii ei, editura Polirom, 2001.

Recomandam consultarea acestei carti pentru a lua la cunostinta despre conceptul politic denumit: a treia cale, care se doreste a reprezenta o ideologie specifica situata intre ideologia capitalista (liberala) si ideologia comunista, considerate ca depasite si necesar a fi inlocuite.

3. Andrew Gamble _ Politica si destin, editura Antet, 2001.

Recomandam consultarea acestei carti celor interesati de politica globalizarii si consecintele acesteia, printre care autorul considera ca trebuie inclusa si disparitia (sfarsitul) Statului Natiune, sfarsitul autoritatii, al spatiului public si chiar a istoriei, pareri fata de care noi ne manifestam a fi nu doar neincrezatori, ci si circumspecti cu privire la adevaratele motive urmarite de cei care sustin asemenea opinii.

4. D. Schnapper _ C. Bachelier _ Ce este cetatenia?, editura Polirom, Iasi, 2001.

Recomandam consultarea acestei carti pentru cei preocupati de descifrarea multiplelor intelesuri cu care sunt asociate conceptele de: cetatean si respectiv: cetatenie, privite inclusiv din punctul de vedere specific diferentei fata de individ, si al consecintelor benefice, dar si nebenefice, pe care utilizarea sistemului de vot universal le poate avea asupra societatii.

5. Frederic Teulon _ Rolul Statului in economie, editura Institutul European, Iasi, 2002.

Recomandam consultarea acestei carti pentru ca prezinta anumite opinii politice, formulate la sfarsitul anilor 80 ai secolului trecut, care contestau suprematia ideologiei liberale si insistau asupra rolului important pe care Statul il poate juca in ceea ce priveste accesul la progresul tehnic, printr-o interventie corespunzatoare in economie.

6. N. Roussellier _ Europa liberalilor, editura Institutul European, Iasi, 2001.

Recomandam consultarea acestui volum celor care doresc sa cunoasca o varianta a ideologiei specifice

liberalismului, ca doctrina politica principala, dar si cu referiri la interfata liberalism _ Natiune, respectiv liberalism _ revolutie.

7. coord. R. Benewick, P. Green _ Dictionarul marilor ganditori politici ai secolului XX, editura Artemis, 2002.

Recomandam consultarea acestui dictionar, generos in ceea ce priveste ganditorii politici de seama ai Omenirii, dar nu si ai Romaniei, care, pentru redactorii respectivului dictionar, nu a avut oameni politici demni de luati in seama, in secolul XX.

Ne vine greu sa credem ca redactorii in cauza n-au auzit nici macar de Nicolae Titulescu, unul din principalii artizani ai constituirii Ligii Natiunilor, care a stat ulterior la baza constituirii Organizatiei Natiunilor Unite, ca sa nu mai pomenim de Mihail Kogalniceanu, Nicolae Iorga, Octavian Goga, Corneliu Zelea-Codreanu si altii, a caror gandire politica, in calitate de nationalisti, probabil ca nu convine promotorilor europeismului si globalismului antinational.

8. Arend Lijphart _ Democratia in societatile plurale, editura Polirom, Iasi, 2002.

Recomandam consultarea acestei carti celor interesati de modul in care a evoluat si evolueaza semnificatia unor concepte politice de baza, precum: democratia, autonomia politica, puterea politica si altele, rolul principal fiind rezervat, in cadrul cartii, conceptului de: democratie consociationala, echivalent unei democratii specifice situatiei in care Puterea suprema in Stat este impartita intre mai multe forte politice, de modul in care coopereaza respectivele forte politice, in administrarea Puterilor principale de Stat, depinzand si eficacitatea exercitarii acesteia si deci calitatea democratiei respective, specifica societatilor in care functioneaza o democratie bazata pe pluralismul politic (multipartidism), cum este si cazul Romaniei.

9. coord. Stelian Neagoe _ Enciclopedia istoriei politice a Romaniei (1859-2002), editura Institutului de Stiinte si relatii internationale a Academiei Romane, Bucuresti, 2003.

Recomandam achizitionarea acestei carti celor preocupati, in principal, de politica, precum si celor doar pasionati de politica, deoarece reprezinta rezultatul unui efort deosebit si, ca atare, demn de mentionat, de a pune la dispozitie celor interesati un instrument de lucru care

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

acopera istoria politica a Romaniei pana in anul 2002. Fiind vorba de o carte deosebita, aflata abia la prima editie, urmatoarele editii vor avea probabil nu doar rolul de a aduce la zi evenimentele principale ale vietii politice romanesti, ci si de a le completa, sau a corecta importanta acordata unor evenimente, in defavoarea altora, in functie de variatia semnificatiei acestora in timp.

Ne permitem sa semnalam, in acest context, autorilor si coordonatorului, mentionarea extrem de lacunara a rolului Frontului Democratic Roman, in decembrie 1989, la Timisoara, in organizarea revoltei timisorene si transformarea acesteia in revolutie, fara de care multe dintre evenimentele politice mentionate in aceasta carte, dupa 20.12.1989, nici n-ar mai fi avut loc, sau ar fi fost corespunzator amanate si modificate (inclusiv infiintarea unui Institut de Stiinte politice si relatii internationale, in cadrul Academiei Romane, pe care o salutam cu satisfactie).

10. Radu Mihai Crisan _ Economistul Mihai Eminescu, editura Cartea Universitara, Bucuresti, 2003.

Salutam aparitia acestei carti si o recomandam celor care sunt preocupati de geneza politicii romanesti, pentru a avea ocazia sa se convinga de rolul extraordinar pe care l-a avut, si in acest domeniu, dar de pe pozitii civice, Mihai Eminescu.

Nu credem ca va mai trece prea mult timp pana cand se va recunoaste ca Mihai Eminescu a fost un inainte-mergator, chiar genial, nu doar in domeniul poetic, ci si in domeniul civic, precum si in cel politic, chiar daca nu a fost un om politic angajat, in adevaratul sens al cuvantului, adica un om inregimentat intr-un partid politic, ci a ramas un om de actiune civica, care s-a manifestat in politica doar ca jurnalist.

Ar fi interesant daca cineva, dotat corespunzator, si-ar propune sa analizeze care au fost de fapt cauzele pentru care Mihai Eminescu, care simtea si traia politica cu o intensitate deosebita, s-a ferit totusi sa se inregimenteze partidic, ramanand doar un jurnalist politic extraordinar care, prin activitatea sa, a urcat atat performanta cat si deontologia profesionala pana la inaltimi greu de atins astazi in Romania, dar nu si imposibil.

11. Alexandru Radu _ Partidele politice romanesti dupa 1999, editura Paideia, Bucuresti, 2003.

Autorul isi propune analizarea anumitor partide politice si, in primul rand, a celor parlamentare, care s-au manifestat in perioada mentionata. Faptul ca, in cadrul cuprinsului, eticheteaza inspirat unele partide, precum

PNL, PD, ApR si PRM, denota ca dispune de o perspicacitate corespunzatoare, fara de care un comentator politic autentic n-ar putea exista.

Pe de alta parte, faptul ca nu eticheteaza corespunzator si altele precum: Ecologistii, Partidul Moldovenilor, Uniunea Fortelor de Dreapta, sau ca defineste, chiar retoric si interogativ, PUR, ca pe un Fat-Frumos politic, evidentiaza limitele autorului si totodata compromisurile pe care le face, motiv pentru care recomandam doar consultarea, nu si achizitionarea acestei carti de catre cei interesati de fenomenul politic postrevolutionar din Romania. Propunem autorului pentru o eventuala alta editie, daca va mai fi, alte cateva etichete care consideram ca ar fi trebuit sa existe, chiar daca sub alta forma, pentru unele dintre partidele pe care a binevoit sa le ia in considerare: Ecologistii _ Partid de tip foaie verde loboda, Partidul Moldovenilor: Cacialmaua politica a lui Simirad, Uniunea Fortelor de Dreapta: SOV (-Invest) _ Politic SRL, PUR: Dan Voiculescu _ Politic SRL, etc.

Va veni insa vremea sa se vada si efortul unor partide mai mici, pe care cei care se lasa sedusi si nu condusi de autenticitatea fenomenului politic n-au avut ochi sa le vada, pentru ca n-au fost parlamentare si nici nu s-au dizolvat intr-un partid parlamentar, in vederea obtinerii catorva locuri in Parlament, pentru cativa dintre conducatorii lor, dar s-au straduit sa onoreze, dupa puterea lor, notiunea de partid politic romanesc autentic. Revista Politica Nationala le va evidentia in viitor, pentru a ilustra si totodata pentru a parafraza ca si in domeniul politic poate functiona constatarea: erau pe cand nu s-au vazut, dar vor fi remarcate abia dupa ce-au disparut.

Asteptam, in continuare, un adevarat analist politic care sa-si asume rolul de a spune lucrurilor pe nume si de a discerne, clar si corect, intre politicul romanesc si politicianismul clientelar romanesc postrevolutionar.

Nu de alta, dar invatand doar din ceea ce vad pe multimedia, sau de prin carti de genul acesteia, tinerii atrasi de fenomenul politic ar putea ajunge la concluzia ca a fi un bun om politic inseamna a fi nu un bun politician, ci un bun politicianist, adica un bun demagog, un bun oportunist, un bun clientelar, etc.

12. Constantin Radulescu_Motru _ Caracter si destin _ Conferinte la Radio (1930-1943), editura Casa Radio, Bucuresti, 2003.

Recomandam aceasta carte din doua motive: odata pentru ca Constantin Radulescu-Motru este unul dintre principalii ideologi ai nationalismului romanesc, daca nu chiar cel mai important, deoarece a definit si dezvoltat conceptul de: Romanism pana aproape de nivelul unui

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

disparitia miscarii, sau degenerarea acesteia, chiar pana la transformarea sa in opusul a ceea ce a fost la constituire.

14. Claudiu Iordache - Singur printre romani, editura Irini, Bucuresti, 1997.

O carte tulburatoare, care este greu sa fie descrisa in cateva cuvinte. Trebuie citita. Redam aici doar una dintre multiplele concluzii pe care le motiveaza lectura acestei carti: in Romania postrevolutionara cine doreste sa ramana cinstit, cine doreste sa ramana credincios Poporului sau, cine doreste sa respecte principiile si sa se opuna negocierilor, acela trebuie sa stie ca va trebui sa plateasca aceste cutezante cu insingurarea la care va fi supus, din nefericire, de o mare parte a populatiei, deoarece intr-o perioada de tranzitie, care risca sa se permanentizeze, a devenit nu doar neproductiv, dar si incomod si, mai ales, nerealist si stanjenitor sa te incapatanezi sa ramai om si sa nu devii reptila. Ca intr-un halucinant univers ionescian, un om printre reptile ajunge sa fie receptat in mod hidos si expulzat dintr-un mediu reptilian, in care provoaca panica, doar prin simpla sa prezenta, celor care se ingrozesc la gandul ca, intr-o zi, s-ar putea totusi sa trebuiasca sa se schimbe, sau ca li s-ar putea reprosa, poate chiar de catre copiii sau nepotii lor, ca nu au avut taria de caracter de a ramane oameni, atunci cand viata le-a oferit ispita de a deveni reptile.

15. Claudiu Iordache - Clasa nevrednica, editura Irini, Bucuresti, 1997.

Prin aceasta carte autorul, care a incercat sa se integreze in clasa politica romaneasca postrevolutionara, dar a esuat, din motive de incompatibilitate existentiala cu mediul politic, privit si ca un mediu existential, isi relateaza experienta traita cu acest prilej, dar si intelepciunea dobandita. Poate parea nefiresc, dar destinul lui Claudiu Iordache probeaza constatarea ca intelepciunea incolteste, creste, infloreste si chiar rodeste mai mult pe campia raului, decat pe campia binelui.

Recomandam aceasta carte inclusiv pentru a evidentia unul dintre putinele obiective reusite de Rervolutia Romana din decembrie 1989: castigarea libertatii interioare, greu de dobandit intr-un regim opresiv, cum a fost regimul comunist ceausist.

Nu mai trebuie sa emigrezi la Paris, sau in alta parte, pentru a putea deveni Emil Cioran, sa spunem, in particular, sau in general: pentru a putea deveni tu insuti. O poti face si in Romania, iar Claudiu Iordache o demonstreaza prin aceasta carte.

cult religios national, adica o religie nationala, nivel pe care, desi probabil ca l-a intuit, n-a indraznit totusi sa-l si defineasca si sa-l dezvolte in mod corespunzator.

Atunci cand se va intelege pe deplin ce inseamna inrobirea spirituala prin religie, si se va trece efectiv la practicarea unei alte religii, bazata pe cinstirea, la nivel religios, a marilor personalitati care, prin efortul lor, au faurit Romania si i-au asigurat continuitatea, adica pe o religie nationala, in cazul nostru bazata pe Romanism (cum aveau dacii, celtii si alte vechi Popoare europene, considerate si denumite pe nedrept si peiorativ: religii pagane), si nu bazata pe Iudaism, ca in prezent, rolul de precursor ideologic, deosebit de important, in acest domeniu, al lui Constantin Radulescu_Motru, va fi nu doar constientizat, ci si cinstit corespunzator, chiar daca, in prezent, asemenea previziuni pot fi considerate exagerate, sau chiar reprezentand blasfemii, de catre unii.

A doua oara o recomandam pentru a ilustra ce rol juca odata radio-media de Stat in Romania, in ceea ce priveste promovarea educatiei, culturii si, in general, a civilizatiei, inclusiv a civilizatiei specifice romanesti, comparativ cu ce rol joaca in prezent, cand a ajuns in postura de a fi manipulata in interesul politicianismului clientelar care a confiscat Puterea suprema in Stat, si a transformat, in parte, radiodifuziunea si televiziunea de Stat in societati cuasi-comerciale.

13. Constantin Papanace _ Stilul legionar de lupta, editura Lucman, Bucuresti, 2004.

Recomandam lectura acestei carti pentru a se putea constata ca motivele principale pentru care Miscarea Legionara a reusit sa se afirme, in mod deosebit, atat in plan civic, cat si in plan politic, au constat intr-o foarte buna organizare, incluzand: o disciplina severa, in ancorarea ideologiei sale in specificul Poporului Roman, precum si in problemele majore cu care Poporul Roman s-a confruntat in acea perioada.

Aceasta miscare a determinat, pe de alta parte, o mobilizare si o cooperare de neconceput (in alte conditii) ale unor forte politice concurente, nu doar pentru a o contracara, ci si pentru a o anihila, cu orice pret si prin orice mijloace.

Lectura cartii ofera si un prilej de meditatie asupra avantajelor, dar si dezavantajelor, pe care o miscare civica si/sau politica le poate avea de pe urma acceptarii unui lider absolut, considerat a avea un rol mesianic, a carui disparitie fizica (cum a fost cazul lui Corneliu Zelea _ Codreanu), sau degenerare morala (cum au fost cazurile unor: Lenin, Musolini, Hitler, si altii), pot avea ca efect

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

Una dintre concluziile principale ale cartii e rezumata chiar in titlu: o clasa politica in care nu primeaza dimensiunea morala a persoanei, devine o clasa nevrednica, iar mediul politic respectiv se transforma intr-o cloaca sociala.

16. Claudiu Iordache _ Polul de putere, editura Irini, Bucuresti, 2002.

Recomandam lectura acestei carti deoarece are ca autor pe unul dintre principalii conducatori ai Revolutiei Sociale Romane din Decembrie 1989, la Timisoara, care a ramas credincios obiectivelor fundamentale ale respectivei revolutii, asa cum au fost ele formulate in Proclamatia Frontului Democratic Roman si difuzate in data de 21.12.1989, la Timisoara.

Revolutionar autoformat si nu incropit, de nevoie, ca altii, care s-au postat abil si eficient la cotitura istoriei, Claudiu Iordache consuma politica ca pe un medicament, de care are nevoie pentru a-si vindeca suferinta existentiala, cand de pe pozitii partidice, cand de pe pozitii civice, atunci cand cele partidice se dovedesc a fi, sau a deveni nisipuri miscatoare ale clientelismului politic.

Asemenea altor oameni adevarati, adica oameni care si-au inteles obiectivul fundamental al existentei: de a nu accepta sa existe oricum, ci ca cetateni, bine infipti nu doar in teritoriul unui Popor, ci si in constiinta sa sociala, Claudiu Iordache simte acut si nevoia de atitudine publica fata de tot ce impiedica, in prezent, Poporul Roman sa aiba parte de un destin demn.

Urmarindu-i evolutia, apreciem ca Claudiu Iordache se desparte incet, dar sigur, de angajarea efectiva in politica partidica a prezentului si probabil a viitorului apropiat, pentru care nu dispune de un stomac corespunzator, ci doar de un encefal adecvat politicii civice, si mai ales celei jurnalistice, pentru care dovedeste afinitati si inclinatii remarcabile, urmand astfel optiunea eminesciana.

O introducere inspirata a generalului Mircea Chelaru prefateaza aceasta carte.

17. Adrian Dinu Rachieru _ Globalizare si cultura media, editura Institutul European, Iasi, 2003.

Cadru didactic universitar la o facultate de Jurnalistica din Timisoara, autorul este preocupat, dar si ingrijorat, de rolul pe care a ajuns sa-l aiba multimedia in contextul globalizarii, comparativ cu rolul pe care ar trebui sa-l aiba, spre binele societatii si chiar a intregii Omeniri.

Autorul evidentiaza nocivitatea multimediei atunci cand aceasta isi propune sa atraga, cu orice pret, consumatorul si sa-l faca efectiv prizonier al unei maniere de a

informa pentru a capta, care, de fapt, se transforma in manipulare prin seductie.

Lectura acestei carti, pe care o recomandam ca pe un energizant intelectual, ofera motivatiile necesare desteptarii si impunerii unei vigilente intelectuale critice (indispensabila unui profesionist media, care isi onoreaza si deontologic profesia) in abordarea profesionala a unui subiect supus procesarii mediatice, dar reflecta totodata si amaraciunea dascalului care stie ca, din nefericire, destui dintre specialistii pe care-i pregateste vor fi utilizati, de catre patronii lor, nu in scopul benefic pentru care au fost pregatiti, ci exact in sens invers, adica pentru a manipula mediatic, intr-o societate in care conduc, deocamdata, cei care o confunda cu o prada, din care este profitabil sa smulgi cat poti si cand poti, si nu cei care-o considera ca o scena existentiala, de care trebuie sa aiba grija, pentru ca, pe aceeasi scena, eventual cu unele decoruri schimbate, vor evolua candva si urmasii lor, si-i vor judeca corespunzator.

18. Radu Comanescu; Emilian M. Dobrescu _ Franc-Masoneria- o noua viziune asupra istoriei lumii civilizate- vol.1 (926-1960), editia 3-a, editura Europa unita, Bucuresti 2001.

Recomandam achizitionarea acestei carti si studierea cu atentie a continutului, mai ales de catre oamenii care se constientizeaza ca reprezentand factori de reper intelectual in existenta altor oameni (invatatori, profesori, preoti, functionari publici si, in general, intelectuali).

Mergem si mai departe, recomandand si chiar solicitand studierea, in invatamantul public, mediu si superior, a fenomenului organizational complex denumit, in general: organizatii conspirative (benefice, sau subversive) si, in particular : organizatii conspirative de tip masonic, politic, sau chiar mafiot, precum si a consecintelor corespunzatoare asupra societatii.

Este deosebit de important sa se explice elevilor si studentilor ce reprezinta acest fenomen conspirativ, precum si care sunt avantajele si mai ales dezavantajele existentei si manifestarii sale in societate. Este chiar esential ca tinerii sa constientizeze ca istoria nu o fac masele, asa cum s-a afirmat, in mod demagogic, in timpul fostului regim comunist, decat daca sunt, la randul lor, corespunzator animate, sau chiar insufletite ideologic, de catre personalitati adecvate, care insa pot fi benefice sau nebenefice. Salutam deocamdata doar aparitia acestei carti, urmand ca asupra continutului si a bunei, sau relei credinte a autorilor, care sunt importanti masoni romani, deci implicit si partizani ai masoneriei, sa ne pronuntam

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

politicii externe. Consideram ca absenta lui Nicolea Titulescu si poate chiar a maresalului Ion Antonescu constituie doua exemple de oameni politici romani, de nivel european, care ar fi trebuit avuti in vedere. Pe de alta parte, apreciem ca omiterea actualului Presedinte al Romaniei: Ion Iliescu, dupa ce, in Romania, a avut loc cea mai importanta revolutie anticomunista de la sfarsitul secolului trecut, denota ca autorii nu s-au lasat inselati in ceea ce priveste adevaratul rol al lui Ion Iliescu, in aceasta revolutie, neluandu-l astfel in considerare, in contextul in care: Lech Walesa, Vaclav Havel, Mihail Gorbaciov, Boris Eltin si chiar unii dintre ultimii lideri comunisti est-europeni au fost inclusi.

Sa mai semnalam si alte absente pe care le consideram nejustificate, precum: Papa Ioan al XXIII-lea, Papa Paul al VI-lea, precum si Papa Ioan Paul al II-lea, in contextul in care sunt metionati si alti lideri religiosi.

21. Virgil Magureanu - Declinul sau apoteoza puterii?, editura Rao, Bucuresti, 2003.

Recomandam achizitionarea acestei carti, marturisind ca ne-a prilejuit o mare si agreabila surpriza, certificand faptul ca autorul este un competent analist politic, dupa ce a incercat sa fie si om politic, dar a esuat la capitolul: deontologie, reusind totusi sa fie unul dintre... clientelarii politici cei mai eficienti in a-si promova propriile interese, chiar si cu orice pret. Pacat, pacat de... sangele varsat!

PUBLICAtIi

1. Revista Historia Nr.22-23, decembrie 2003 _ ianuarie 2004.

Recomandam acest numar al revistei pentru faptul ca este dedicat prezentarii marelui rege al romanilor care a fost Ferdinand I _ Intregitorul.

Faptul ca dintr-un asemenea om s-a putut naste un personaj de teapa celui care a fost regele Carol al II-lea, ofera un prilej corespunzator de meditatie celor care inca mai considera ca institutia monarhica, care impune succesiunea descendentei la tron, poate aduce mai multe avantaje unui Popor decat institutia republicana.

2. Revista Rost, nr.12/2004

Recomandam acest numar de revista deorece include un spatiu acordat personajului specific: Nichifor Crainic, care a avut sansa de deveni o personalitate importanta a Poporului Roman, daca ar fi reusit sa reziste corespunzator nu doar incercarilor existentiale dure, la care a fost supus, ci si unor tentatii nefaste, carora le-a cazut prada.

3. Revista Dosarele Historia, nr.3, 2004.

ulterior, dupa ce o vom studia cu atentia cuvenita.

19. Teodor Filip _ Conspiratia Stanei vol. 1; 2; 3, editia 2-a editura Obiectiv, Craiova

Consemnam reeditarea acestei carti, considerand, similar celor mentionate anterior, ca si aceasta carte merita citita cu atentie, fiind scrisa de catre un autor care probeaza ca a studiat corespunzator, in prealabil, fenomenul organizational masonic, dar nu ca partizan, ca in cazul precedent, ci, in primul rand, ca adversar ideologic. Mentionam totodata ca aceasta carte nu este din categoria altora, difuzate de aceeasi editura, care se remarca prin aceea ca invaluiesc cititorul cu fraze bine imbrobodite, dar fara o acoperire corespunzatoare in dovezi, adica doar cu afirmatii, declamate spectaculos, sau miraculos, dar si demagogic, in maniera cunoscuta a prolificului autor Pavel Corut, care scrie mult si inutil, doar pentru a avea ce vinde, iar uneori in mod si mai grav, pentru a manipula prin scris, in maniera celor deprinse in cadrul pregatirii specifice pe care au urmat-o fostii securisti, maniera de care, spre deosebire de autorul acestei carti, sau nu vrea, sau nu mai poate sa se desprinda. Autorul prezentei carti mai are meritul ca a sesizat si evidentiaza corespunzator fenomenul suprapunerii organizatiilor conspirative, remarcat, de altfel, si de catre Mihai Eminescu, ca pe un fenomen mai general, al straturilor organizationale suprapuse si diferit conspirate, in care, pe anumite organizatii aparent vizibile si cognoscibile (dar si conspirate, mai putin, sau mai mult), se grefeaza, in mod parazitar, altele, care se hranesc din energia, activitatea, idealurile si chiar iluziile acestora, activand insa independent, si de multe ori in sensul ca o parte dintre membrii unei organizatii conspirative se comporta intr-un fel, in cadrul organizatiei mai extinse, si in alt fel (chiar opus) in cadrul organizatiei parazitare suprapuse, mai restransa.

20. Berndt Jordan, Alexander Lenz - 100 de personalitati ale secolului - Politicieni, editura ALL, Bucuresti, 2000

Recomandam achizitionarea acestui dictionar, destul de bine intocmit si de complet, dar totusi si cu anumite lipsuri.

Prezenta unei motivatii succinte pentru fiecare caz analizat certifica o experienta, precum si o competenta remarcabile in analiza politica, la nivel mondial.

In ce priveste Romania, constatam, cu insatisfactie, ca a fost selectat, din intreg secolul trecut, doar ... Nicolae Ceausescu, mentionandu-se totusi, in mod corect, meritele fostului dictator comunist al Romaniei in domeniul

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

sai.

Mai recomandam si un alt articol, care dezvaluie cum a fost impiedicat tanarul urmas la tronul Romaniei: Ferdinand de Hohenzolern, sa aiba o sotie romanca, in persoana distinsei Elena Vacarescu, impunandu-i-se, din asa-zise ratiuni (de fapt: interese) specific monarhiste si... chiar de Stat, o alta varianta matrimoniala.

Meditand asupra acestei sanse esuate, inclusiv pentru Poporul Roman, apreciem ca daca Elena Vacarescu ar fi ajuns sotia regelui Ferdinand I, si totodata regina Romaniei, din acest cuplu regal n-ar fi rezultat un personaj de soiul celui care a fost Carol al II-lea.

8. Revista Puncte cardinale, Sibiu, nr.1-2, 2004

Recomandam acest numar dublu al revistei deoarece contine un articol preluat si tradus din publicatia austriaca Zur Zeit, nr.48/2003.

Articolul mentionat constituie, de fapt, un interviu cu un rabin apartinand comunitatii evreiesti ortodoxe din Austria, pe nume: Moishe Arye Friedman.

Putem afla, din acest articol, informatii deosebit de importante cu privire la evreii care traiesc in cadrul unor minoritati etnice, in diferite tari.

Principala informatie este aceea ca evreii traditionalisti, care practica religia iudaica, denumiti si: ortodocsi, se afla in opozitie cu: evreii sionisti, pe care-i acuza ca, prin obiectivele pe care le urmaresc cu orice pret (exemplu: infiintarea Statului Israel, pe teritoriul palestinian), au cauzat declansarea si amplificarea fenomenului terorist, cu consecinte dramatice pentru intreaga Lume. Mai mult, evreii ortodocsi acuza evreii sionisti ca incearca, de multa vreme, sa impiedice existenta evreilor ortodocsi, solicitand si uneori reusind (cum este cazul in Austria) sa determine autoritatile unor State, in care sunt integrati ca Etnii minoritare conlocuitoare, sa nu-i recunoasca, la nivel oficial, si sa-i ignore astfel, in favoarea evreilor sionisti.

Rabinul Friedman mai cere sa se faca o distinctie intre evreii din Israel si comunitatile evreiesti traditionale (ortodoxe) din alte tari, inclusiv din Austria, considerand ca evreii traditionalisti au corespunzator de patimit ca urmare a modului in care incearca sa-si impuna interesele Statul Israel, provocand o criza politica, cu efecte dramatice, asupra intregii Omeniri.

Acuzatia cea mai grava insa pe care rabinul Friedman o aduce evreilor sionisti (grupati intr-o organizatie distincta, inclusiv la nivel religios, de cea a evreilor ortodocsi, si care solicita o recunoastere oficiala exclusiva, in dauna comunitatii evreilor ortodocsi) este aceea ca acestia au colaborat, de fapt, cu conducatorii Germaniei naziste,

Recomandam acest numar al revistei pentru prezentarea unei mari personalitati a Poporului Roman: generalul Radu R. Rosetti, provenit dintr-o familie cu mari merite in istoria Romaniei, personalitate care, caz mai rar, a reusit sa se afirme atat ca militar, cat si ca om politic, precum si ca istoric si om de cultura.

4. Revista Dosarele Historia, februarie 2004.

Recomandam lectura acestui numar al revistei pentru prezentarea comunitatilor romanesti existente la sud de Dunare, in peninsula Balcanica care, din nefericire, printr-o politica deceptionanta si decimanta pentru acele comunitati, ca si deosebit de pagubitoare pentru Poporul Roman, au fost practic abandonate, atat sub regimul comunist, cat si sub guvernarile postrevolutionare care au urmat, si care au dovedit, inclusiv prin aceasta, ca nu urmaresc, in principal, apararea si promovarea intereselor nationale, ci a unor interese specific clientelare.

5. Revista Dosarele Historia, nr. 26, aprilie 2004.

Recomandam acest numar al revistei in special celor care actioneaza in domeniul multimedia, pentru a intelege ce rol trebuie sa aiba presa independenta (privata) intr-un Stat democratic, dar si cum trebuie aparat si onorat acest rol, prin exemplul pe care l-a reprezentat, la vremea sa, ziarul: Universul.

6. Revista Historia nr.28, martie 2004.

Recomandam acest numar de revista pentru cei care vor sa se convinga cat de "democrat" a putut fi uneori si regimul anterior celui comunist, din Romania, exemplificand cu modul in care a fost impus (atat din exterior, cat si din interior), pregatit si infaptuit complotul de asasinare a lui Corneliu Zelea_Codreanu, cu implicarea directa a regelui Carol al II-lea, a conducatorilor de atunci ai Partidului National Liberal, a unor institutii publice, precum si a unor organizatii masonice (interne si externe).

7. Revista Historia nr.30, mai 2004.

Recomandam acest numar de revista pentru faptul ca include un articol in care generalul Victor Atanase Stanculescu este acuzat, de catre publicistul Ion Cristoiu, ca a dat o lovitura de Stat in data de 22.12.1989, fapt prezentat ca pe o noutate deosebita, dar pe care Asociatia "VICTORIA" a Luptatorilor in Revolutie, din Timisoara, il reclama, la nivel public, de ani de zile, dar nu ca pe o lovitura de Stat, cum in mod eronat se afirma in articolul mentionat (deoarece nu in urma unei lovituri de Stat a fost eliminat, de la Putere, fostul dictator Nicolae Ceausescu), ci doar ca o confiscare si deturnare a Revolutiei Sociale Romane din decembrie 1989, motiv suficient de grav insa pentru a motiva judecarea si pedepsirea corespunzatoare a respectivului general, cat si a complicilor

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

care au urmarit sa extermine doar comunitatile de evrei traditionalisti, nu si pe cei sionisti, care au devenit astfel mai numerosi si mai puternici, acaparand imaginea si reprezentarea oficiala a comunitatilor minoritare si conlocuitoare evreiesti din diverse State, in dauna comunitatilor de evrei traditionalisti.

In acelasi context, rabinul Friedman mentioneaza ca evreii sionisti, care au sprijinit bolsevismul, in cadrul Revolutiei Rusesti din 1917, au dus, de asemenea, si acolo, o politica de persecutare, pana la anihilare, a evreilor traditionalisti.

Daca aceste afirmatii se vor dovedi a fi adevarate, (dat fiind gravitatea problemei, impunandu-se o investigare corespunzatoare), ar rezulta ca holocaustul antievreiesc, pe care evreii sionisti il reclama si pentru care cer despagubiri corespunzatoare, a fost de fapt favorizat, chiar daca nu direct, de catre unii reprezentanti ai evreilor sionisti, impotriva evreilor traditionalisti, cu sprijinul conducatorilor unor tari in care existau ambele comunitati. In contextul in care reprezentanti ai unor organizatii sioniste acuza Romania ca ar fi comis un holocaust antievreiesc, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, consideram ca este cazul si vremea sa se inteleaga, de catre romani, ca acele personaje oficiale romanesti care s-au grabit sa confirme public o asemenea acuzatie urmaresc de fapt anumite interese (personale, sau de grup), in dauna insa a intereselor nationale.

In Romania au fost intr-adevar persecutati si sanctionati corespunzator, in conditii cu totul speciale (adica in conditii de razboi), doar reprezentanti si componenti ai ramurii sioniste a Etniei evreiesti, care au sprijinit actiuni armate antiromanesti si care s-au pretat la jigniri de neacceptat si chiar la atacuri armate impotriva trupelor romanesti, ceea ce nici un Stat, inclusiv Statul sionist Israel, nu tolereaza si nu le lasa nepedepsite.

Faptul ca asemenea actiuni teroriste au fost supuse unor pedepse corespunzatoare, atat de catre administratia romaneasca de atunci, cat, mai ales, de catre comandamentele militare germane si uneori chiar de catre populatia civila (revoltata de activitatile antiromanesti a unor grupuri evreiesti sioniste, pe teritoriul romanesc), constituie o replica la care gruparile evreiesti sioniste trebuiau sa se astepte, deoarece nu doar in Romania au fost si sunt astfel pedepsite asemenea atentate.

Pe de alta parte, se poate exemplifica si faptul ca evreii din teritoriile romanesti in care nu au avut loc asemenea acte de sabotaj (exemplu: Banat) n-au avut de suferit si nici n-au avut de ce sa se teama de asemenea represiuni. Evreii sionisti care acuza Romania de holo

caust antievreiesc ar trebui mai intai sa evalueze corespunzator actele de agresiune pe care le comite Statul Israel impotriva Popoarelor: Palestinian, Sirian si Libanez si pe urma sa constate daca mai pot obiecta ceva impotriva altor Popoare, precum, Poporul Roman, aflat printre extrem de putinele Popoare care i-au ajutat si chiar protejat pe evreii nevinovati de prigoana ce s-a dezlantuit impotriva lor, in timpul celui de-al 2-lea razboi mondial si dupa aceea, nu doar in tarile aliate Germaniei, ci si in URSS si in tarile aflate sub ocupatia, sau doar influenta dominanta sovietica.

Data fiind importanta acestui articol, apreciem in mod deosebit initiativa Redactiei publicatiei: Puncte cardinale, din Sibiu si anuntam ca vom trimite o fotocopie a articolului respectiv tuturor celor care ni se vor adresa, in acest sens, pe adresa Redactiei, in contextul in care factorii de influenta sionista infiltrati in Puterile centrale principale de Stat, din Romania, au cutezat sa mearga pana acolo incat sa constituie o asa zisa Comisie oficiala de investigare a holocaustului evreiesc, comis in Romania, condusa de un cunoscut militant evreu sionist, de origine romana (Elie Wiesel), care s-a si pronuntat anticipat in acest sens (acuzand oficial Romania de holocaust antievreiesc), din componenta careia mai fac parte si alti militanti evrei sionisti, care au adus Poporului Roman acuzatii similare, precum si factori de influenta sionista din Romania, care urmaresc, intre altele, si acest scop.

In acelasi context poate fi pe deplin inteleasa si recenta actiune de "sionizare" a liderului Partidului Romania Mare (apreciat si considerat inca de unii romani naivi, sau nestiutori, ca patriot si nationalist).

9. - *** Europa trebuie sa isi apere propriul teritoriu, afirma un oficial militar UE

si respectiv:

*** Tony Blair a scapat cu fata curata, in ziarul Prima ora, Timisoara, 20.01.2004

Mentionam primul articol pentru tema deosebit de importanta pe care o trateaza, legata de necesitatea imperativa a Comunitatii Europene de a-si infiinta o structura armata proprie, pentru a nu depinde, sau, mai exact spus, a nu ramane la cheremul NATO, in care primeaza interesele externe ale SUA (adica, de fapt, interesele oligarhiei care a acaparat conducerea SUA) si nu interesele interne ale UE. Este comentata, in acest sens, afirmatia generalului finlandez Gustav Hagglund, care castiga tot mai multa audienta, mai ales dupa ce aproape intreaga Lume s-a lamurit ca interventia NATO in Irak a fost o agresiune de tip imperialist si nu o masura

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

preventiva de aparare in lupta impotriva terorismului, asa cum s-a afirmat initial.

Mentionam cel de-al 2-lea articol pentru a reliefa rolul important pro SUA (mai corect spus pro Bush) al celui care inca mai este Primul Ministru al Marii Britanii, rol pe care l-a jucat in agresiunea NATO comisa impotriva Irakului, in care, dupa cum s-a aflat ulterior, se urmarea inclusiv protejarea si promovarea intereselor clanului Bush, in domeniul extractiei de petrol. Articolul mai mentioneaza responsabilitatea morala a lui Tony Blair pentru moartea, prin sinucidere, a lui David Kelly, expert in armament de distrugere in masa, care a condus Comisia internationala de experti a ONU, care au investigat Irakul (cu acceptul fostei conduceri irakiene), constatand si afirmand oficial ca, in Irak, nu exista armament de distrugere in masa, fapt ce nu l-a impiedicat pe presedintele SUA: George Bush Jr. sa anunte, tot oficial, ca nu va tine seama de concluziile respectivei comisii, si nici pe Tony Blair sa anunte ca-l va sprijini, chiar si in acest caz, in atacarea Irakului.

Pe de alta parte, in articol mai este mentionat si faptul ca David Kelly, inainte de a se sinucide, a dezvaluit postului de radio BBC ca Guvernul a "masluit" datele furnizate de respectiva comisie de experti, privind arsenalul Irakului, pentru a justifica declansarea agresiunii, iar presedintele acestui prestigios post de radio (Gavyn Davies) a fost ulterior obligat sa demisioneze din functie, dupa ce o anumita instanta judecatoreasca din Londra a decis ca actualul Premier britanic … nu are nici o responsabilitate pentru moartea lui David Kelly.

10. D.B. _ Romania nu reabiliteaza holocaustul, in ziarul: Agenda zilei, Timisoara, 29.01.2004.

Mentionam acest articol, in acelasi context in care am mentionat si amploarea actiunii de invinovatire a Poporului Roman de holocaust antievreiesc, in timpul celui de-al 2-lea razboi mondial, exemplificand cu o interventie in cadrul Consiliului Europei, din partea unui deputat din Republica Moldova (Andrei Neguta), care a acuzat Ministerul Educatiei din Romania ca: "incearca sa reabiliteze holocaustul", introducand aceasta tema, ca tema de studiu, in manualele scolare de istorie, printr-un ordin al Ministerului Educatiei (dupa cum se precizeaza).

Din articol nu reiese daca deputatul in cauza a facut aceasta acuzatie in apararea, sau in acuzarea Poporului Roman (ambiguitate probabil nu intamplatoare, in cadrul tratarii acestei teme), dar se precizeaza ca Comitetul de Ministri al Consiliului Europei a respins afirmatiile (si nu acuzatiile!) facute de respectivul deputat. Faptul in sine impune insa efectuarea unei analize corespunzatoare

asupra acestui aspect si, in general, asupra modului in care promovarea intereselor sioniste in Romania se realizeaza inclusiv prin intermediul educatiei publice.

11. Ovidiu Banches _ Nazistul, in ziarul Ziua, 29.01.2004.

Mentionam acest articol, deosebit de documentat, cu imagini si citate, in care este exemplificat un caz de reconvertire morala si politica, care va deveni probabil celebru in politica romaneasca si nu numai, ilustrand cum se poate inversa atitudinea unui politician cu 180⁰, adica cum se poate transforma: Vadim (1990-2003) in Vadim (2004).

Imaginile si citatele (extrase din inregistrarile unor discursuri ale actualului lider al PRM, tinute in special in afara Romaniei) au fost puse la dispozitie de catre dizidenti partidici care, in cele din urma, au parasit PRM-ul.

Reconvertit la sionism, dupa ce-a fost antisionist, desi deocamdata mai pozeaza in patriot roman, invocand abil necesitatea de a te face frate cu dracul pentru a trece puntea (si a putea ajunge Presedinte al Romaniei), actualul lider al PRM va avea speram ocazia sa se convinga, in viitor, ca Poporul Roman se va destepta in cele din urma, iar Sionismul, chiar daca iubeste tradarea, in favoarea intereselor sale, nu-i iubeste, ci chiar ii dispretuieste si ii va abandona, la momentul potrivit, pe tradatori, pe care, de altfel, ii pedepseste si Dumnezeu.

12. *** Vadim cere iertare evreilor, in ziarul Jurnalul National, 14.02.2004.

Recomandam nu doar consultarea, ci si lectura si studiul atent al acestui articol, in care nu este prezentata doar "schimbarea la fata" (dar nu si la… obraz!) a actualului lider al PRM, deoarece este prezentat si principalul factor de influenta sionista care a fost infiltrat in PRM si care declara ca a avut rolul hotarator, daca nu chiar decisiv, in convertirea la Sionism a liderului PRM, dupa ce a pierdut sprijinul politic (si mai ales cel material) al fostului lider al Irakului.

Toti membrii PRM ar trebui sa citeasca acest articol si mai ales oameni de seama precum: Ilie Ilascu, Leonida Lari si altii, pentru a constata din ce fel de partid fac acum parte (in pofida numelui pe care-l poarta), precum si de cine accepta sa fie condusi.

13. Eva Forika _ Despre exercitii democratice care supara, in ziarul Jurnalul Banatean, Timisoara, 29.01.2004.

Mentionam si chiar recomandam lectura acestui articol, a carei autoare este consilier UDMR in Consiliul Local al orasului Timisoara, deoarece reflecta mentalitatea tipica membrilor UDMR, care, ca expresie, trebuie

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

combatuta prin argumente corespunzatoare, dar ca manifestare politica trebuie combatuta prin masuri legislative, corespunzatoare, asa cum se procedeaza in alte tari europene, apreciate ca fiind mai civilizate decat Romania, in care este interzisa, prin lege, existenta si manifestarea partidelor politice etnice (chiar daca sunt disimulate sub forma unor uniuni etnice, care fac politica si inca politica electorala, precum UDMR), care s-au constituit si se manifesta specific pe criterii etnice, adica aplica si promoveaza doctrine politice de tip etnicist, in detrimentul unitatii nationale.

Evocand exercitiul democratic in analiza si validarea, sau invalidarea, unor propuneri politice (in speta: autonomia teritoriala a secuilor), autoarea apreciaza ca nedemocratica convocarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, care a formulat: "acuze la adresa sustinatorilor", considerand ca nu era necesara o asemenea convocare, ba chiar ca era contraindicata, in contextul in care propunerea a fost inaintata doar Parlamentului Romaniei, singurul for abilitat sa adopte legi in Romania.

Totodata autoarea deplange faptul ca: "nu am intalnit nici o abordare deschisa vis-a-vis de propunere, care sa cerceteze motivele care stau la baza acestei propuneri".

Exemplificand si un alt caz, din interiorul UDMR, autoarea considera ca acestea constituie reactii pripite, care nu fac decat sa descurajeze exercitiul democratic si ca, in calitate de oameni care se vreau democrati, ar trebui sa fie incurajate persoanele care fac propuneri politice cu care nu suntem de acord si nu sa le timoram, prin criticile noastre, sau chiar prin blamul nostru.

Apreciind stilul elegant in care autoarea si-a conceput si redactat articolul, consideram ca se impun totusi, ca drept la replica din partea unor oameni care se considera de asemenea democrati, dar au o alta optica politica asupra democratiei, urmatoarele observatii:

- democratia, de care e bine sa dispuna un Popor ce include si Etnii minoritare conlocuitoare, nu se confunda si nu trebuie confundata cu democratia de care ar fi bine sa dispuna fiecare Etnie minoritara conlocuitoare in parte;

- intr-un Stat National, asa cum este declarata, prin Constitutie, Romania, democratia se refera la ansamblul intregii populatii, care constituie un Popor, sau o Natiune, favorizand acele drepturi care nu afecteaza unitatea acestui ansamblu social (adica: unitatea nationala) si defavorizand, sau chiar interzicand exercitarea unor drepturi care submineaza unitatea respectiva, sau chiar o pot distruge, pericol care, din nefericire, a existat, in perioada postrevolutionara si inca mai exista, in Romania;

- nu poti fi si nici nu te poti manifesta ca: cetatean

ungur si etnic ungur, in Romania, dupa cum nu poti fi si nici nu te poti manifesta ca: cetatean roman si etnic roman, in Ungaria, precum si in orice alta tara, daca faci parte dintr-o Etnie minoritara conlocuitoare (de exemplu: ungureasca), dar in care tara exista si o Etnie majoritara conducatoare (de exmplu: romaneasca), putand insa si chiar trebuind sa fii: cetatean roman si etnic ungur, in Romania, respectiv: cetatean ungur si etnic roman, in Ungaria;

- in nici un Stat National si unitar, asa cum este prevazut sa fie, prin Constitutie, Romania, o Etnie minoritara conlocuitoare nu poate avea drepturi depline, asa cum ar putea avea intr-un Stat in care ar fi Etnie majoritara, adica Etnia care a contribuit majoritar si decisiv la fondarea, dezvoltarea si continuitatea Statului respectiv;

- in Romania nu exista si, din cate stim, nici n-a existat (dar poate ne inselam si ne puteti demonstra aceasta) o Etnie autentic secuiasca, de la constituirea Romaniei Mari, la 1 Decembrie 1918, aceasta Etnie fiind asimilata fortat, in trecut, de catre Etnia ungureasca (atunci cand era conducatoare), cu toata opozitia sa (exemplu: rascoala lui Gheorghe Doja), care s-a dovedit a fi totusi insuficienta;

- ridicarea pretentiilor de existenta a unei Etnii secuiesti, in prezent, in Romania, poate fi parte dintr-un plan subversiv care sa urmareasca destramarea Statului National unitar, care este Romania, in prezent (conform Constitutiei), prin federalizarea de fapt, daca nu se va accepta cea de drept (de catre Parlamentul Romaniei, care a respins deja respectivul proiect de lege, prezentat de reprezentanti ai UDMR), dupa un scenariu de genul celui care a fost deja aplicat in Republica Moldova, referitor la Transnistria, sau in Jugoslavia, referitor la mai multe provincii, dorindu-se crearea unei motivatii precum ca ar exista cel putin doua Etnii (ungureasca si secuiasca), la care eventual s-ar putea adauga si o a treia (Etnia tiganeasca), nemultumite de integrarea in cadrul statului National unitar Roman, dorind un Stat propriu, in centrul Transilvaniei;

- merita sa incerci, atunci cand ai si calitati corespunzatoare, sa te afirmi ca etnic conlocuitor, in calitate de om politic care sa reprezinte, in mod loial, interesele Etniei, cat si ale Poporului in care este integrata (Popor care, daca ar fi fost intr-adevar ostil acelei Etnii, n-ar fi lasat-o sa creasca numeric, odata cu acel Popor, ci ar fi decimat-o, in timp, asa cum s-a procedat cu Etnia romaneasca din Ungaria);

- exemplul de loialitate pe care l-a reprezentat cetateanul francez: Maurice Schumman, ca etnic german

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

(Etnie nerecunoscuta oficial in Franta, care, spre deosebire de Romania, nu recunoaste oficial nici o Etnie, in afara celei franceze), in politica Frantei, sau cetateanul ungur ( etnicul vlah, adica valah): Matei Corvin, dar in politica Ungariei, indica si calea pe care ar trebui sa mearga, inclusiv in politica, un etnic minoritar conlocuitor, loial Statului in care s-a nascut si s-a format ca om, precum si Etniei majoritare, prin al carei efort decisiv s-a format si dezvoltat acel Stat.

14. *** Liderul spiritual al Hamas a fost ucis, in ziarul Renasterea banateana, Timisoara, 23.03.2004.

Mentionam acest articol in care este relatata uciderea, pe cale violenta, ca urmare a unui raid armat izraelian, a liderului spiritual al Miscarii Hamas de eliberare a teritoriilor palestiniene ocupate de catre Statul Israel, lider care a fost si fondatorul respectivei miscarii: seicul Ahmad Yassine.

Folosim acest prilej pentru a mentiona ceea ce este evident pentru multi, dar neafirmat si nici mediatizat corespunzator, si anume ca escaladarea fenomenului terorist international are, de fapt, drept cauza principala nerezolvarea corecta a conflictului israelo-palestinian, fiind generat si intretinut prin solidarizarea multor tari arabe la cauza Poporului Palestinian, care a fost pus, prin mijloace samavolnice, in situatia de a se confrunta cu constituirea, pe teritoriul in care exista, a unui Stat (Israel) nu doar ostil, dar si agresiv si nimicitor la adresa respectivului Stat si Popor.

Trebuie sa se inteleaga si sa se constientizeze corespunzator ca atat timp cat va exista terorism la nivel de Stat, va exista, ca reactie corespunzatoare, si terorism individual, sau de grup, care nu va putea fi eliminat, ca efect, decat odata cu eliminarea cauzei care l-a motivat, adica a terorismului de Stat.

15. AP. _ "Politehnica" si-a ales rectorul, in ziarul Ziua de vest, Timisoara, 26.03.2004.

Mentionam acest articol referitor la alegerea unui nou rector, neasteptat de tanar, in persoana: prof. dr. ing. Nicolae Robu, la Universitatea "Politehnica" Timisoara, prilejuit insa de un semnificativ si neasteptat fapt colateral respectivei alegeri.

In cadrul alocutiunilor rostite cu prilejul alegerii mentionate, profesorul Ion Boldea a propus ca noua conducere a Universitatii "Politehnica" Timisoara, care va fi aleasa, sa nu mai acorde titluri academice (precum cel de: Doctor Honoris Causa) politicienilor, mentionandu-se, in cadrul articolului: fostul Ministru al Educatiei: Ecaterina Andronescu si actualul Presedinte al Romaniei: Ion Iliescu, intr-un context in care fosta conducere era cunoscuta ca

pro FSD-ista, propunere cu care noul rector s-a aratat de acord.

Ramane insa de vazut daca tentatia obedientei, sau doar a interesului, nu vor fi mai puternice, avand in vedere faptul ca actualul rector a facut parte si din fosta conducere (in calitate de prorector), care a acordat respectivul titlu academic celor doi oameni politici mentionati.

Pacat ca nu s-a gasit cineva care sa propuna si retragerea titlurilor academice respective, acordate fara a exista o motivatie stiintifica corespunzatoare, pentru a apara astfel prestigiul unei institutii de invatamant superior cu traditie, precum si demnitatea unui oras care a aratat, in decembrie 1989, ca este un oras demn, in care nu ar trebui sa aiba loc asemenea derogari deontologice.

In acelasi context trebuie mentionat insa si Consiliul Local Timisoara, care avem impresia ca nu a pierdut nici un prilej, dupa decembrie 1989, de a lasa sa plece, din Romania, vreun ambasador al SUA, fara sa duca cu el si titlul de: Cetatean de onoare al orasului Timisoara.

Nici Universitatea de Medicina, nu s-a lasat, din nefericire, mai prejos, din acest punct de vedere, semn ca obedienta, slugarniciea si uneori chiar pupincurismul sunt practicate inclusiv la nivelele academice cele mai inalte, desi n-ar trebui sa se intample asa.

16. Nicolae Pop _ Paul Goma "antisemit"?, in revista Puncte cardinale, Sibiu nr.3. martie 2004.

Recomandam spre lectura si studiu si acest articol, deosebit de interesant, dar si important, deoarece se refera la proiectul sionist de a constitui un Stat Evreiesc in Basarabia, cu sprijinul initial al Rusiei si ulterior al URSS, proiect pe care constituirea Romaniei Mari, la 1 Decembrie 1918, l-a dat, cum s-ar spune, peste cap, expediindu-l la alta destinatie, care, din nefericire pentru altii, s-a dovedit a fi: Palestina.

Trebuie sa se stie, desi nu se recunoaste oficial acest lucru, ca intreaga Romanie era amenintata sa pateasca ce-a patit Palestina si nu doar Basarabia (asa explicandu-se migratia masiva de evrei, din Polonia si Rusia, in Moldova, cu aproximativ doua secole in urma), dar probabil ca ne-a ferit Dumnezeu, ceea ce insa nu trebuie sa ne faca sa uitam zicala ca: Dumnezeu iti da, dar in traista nu-ti baga! Aceasta cu atat mai mult, intr-un context in care s-a mai aflat ca, in trecutul recent, dar si in prezent, au existat si inca mai exista planuri prevazute pentru a dezmembra Romania, in mai multe parti, vizand, sub obladuirea unor politicieni europeni si americani, cu suficienta influenta, cadorisirea teritoriala a unor tari vecine Romaniei (Ungaria, Ucraina), si constituirea unui

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

Stat Tiganesc, pe teritorii ce fac, in prezent, parte din provinciile Banat si Oltenia ale Romaniei, si inca cu capitala la Timisoara, careia i s-a si pregatit o denumire corespunzatoare: Romisoara (proiect de care au putut lua la cunostinta, cu stupoare, anumiti reprezentanti ai Armatei Romane, aflati in vizita oficiala la Comandamentul NATO, din SUA, care le-au si mentionat, public sau individual).

Ca ar fi bine ca si tiganii sa aiba un Stat al lor, este un fapt cu care putem fi de acord, asa cum credem ca este bine ca si evreii sa aiba un Stat al lor, dar daca se preconizeaza, in acest scop, o solutie europeana si nu una asiatica, cum ar fi normal, si inca avand capitala la Timisoara, ii avertizam pe sustinatorii unui asemenea proiect ca se vor confrunta cu o opozitie corespunzatoare din partea Poporului Roman si, mai ales, a timisorenilor.

Revista mentionata mai include si un protest al Organizatiei Internationale a Veteranilor si Victimelor de Razboi din SUA, sectia sud-est europeana, din Romania, pentru faptul ca aparitia cartii: Romania Iudaica, avand ca autor pe: Tesu Solomovici, a fost sponsorizata de: Ministerul Culturii, condus de: Razvan Teodorescu, care, probabil nu intamplator, este si presedintele Asociatiei de prietenie Romania _ Israel.

17. L. Condea _ Michael Guest, Cetatean de onoare al municipiului

precum si:

Lucian Sava _ Despre notiunea de Natiune in Aula Mare a U.T.

in ziarul Agenda zilei, Timisoara, 31.03.2004.

Mentionam primul articol pentru a ilustra consecventa Consiliului Local Timisoara de a-l gratula si pe actualul ambasador al SUA cu titlul de: Cetatean de onoare al orasului Timisoara, ambasador aflat la incheierea mandatului sau.

Chiar daca fata de acordarea distinctiei mentionate lui Michael Guest am putea avea o oarecare intelegere, dar nu si acord, deoarece a avut curajul diplomatic de a afirma despre actualii conducatori ai Romaniei ca sunt ceea ce sunt, adica niste clientelari politici, precum si ca Romania nu este un Stat de drept (opinii care au socat corespunzator), nu ne facem iluzii ca aceasta a fost si motivatia avuta in vedere de Consiliul Local Timisoara (in care functioneaza, tacit, o alianta politica PSD-PNTCD, bineinteles in anumite limite) si chiar previzionam ca, daca aceeasi coalitie politica va conduce Timisoara si dupa viitoarele alegeri locale, i se va acorda aceeasi distinctie si urmatorului ambasador al SUA, in Romania, indiferent cine va fi acesta si ce va face, dar daca, cine

stie, candva va ajunge sa conduca orasul Timisoara un partid autentic si demn, s-ar putea sa procedeze la asanarea multimii celor carora li s-a acordat titlul de: Cetatean de onoare al orasului Timisoara, dar pe care nu l-au meritat, urmand a fi blamati public corespunzator si cei care au dat dovada de obedienta, sau chiar de pupincurism, in a acorda, cu atata usurinta si nonsalanta, titlul de: Cetatean de onoare al unui oras pentru a carui existenta libera, demna si democrata s-au jertfit, au fost raniti si au luptat o multime de oameni, in decembrie 1989.

Referitor la al doilea articol, ne rezumam doar la a mentiona ca este vorba de o consemnare a unei lansari de carte, avand titlul: Neam, Popor sau Natiune, avand ca autor pe universitarul timisorean Victor Neumann, iar ca prezentator pe fostul lider al Partidului National Liberal (in varianta post decembrie 1989): Valeriu Stoica.

Deoarece nu am putut intra inca in posesia cartii respective, pe care suntem curiosi s-o consultam, ne exprimam deocamdata curiozitatea cu privire la sensul in care a fost scrisa aceasta carte, avand in vedere ca autorul este cunoscut ca unul dintre liderii masoneriei locale, incadrata bineinteles corespunzator la nivel national si respectiv international, iar prezentatorul este un "nationalist" si probabil mason (deoarece, prin traditie, PNL a fost condus de masoni) din categoria celor care au pregatit si legiferat Tratatul cu Ucraina, cu consecintele nefaste corespunzatoare pentru Poporul Roman, care incep deja sa se evidentieze (vezi cazul Insulei Serpilor, a canalului preconizat a se construi in delta, inchiderea multor scoli romanesti, persecutarea militantilor etnici romani, etc.).

18. Revista Forum Masonic, septembrie 6003 A.L.

Recomandam consultarea acestui numar al revistei mentionate, pe reteaua informatica internationala: INTERNET (la adresa: www.masonicforum.ro) si, in general, intreaga colectie a acestei reviste, pentru a putea afla mai multe date despre masonerie, in general, precum si despre masoneria romana, in special, asa cum se prezinta prin reprezentantii sai, adica unilateral si partizan. In cadrul revistelor: Natiunea Romana si Politica Nationala vom cauta insa s-o privim si s-o analizam din mai multe puncte de vedere, atat cat ne va sta cu putinta, avand in vedere ca, fiind si o organizatie conspirata, are mai multe fete, lasand de regula sa i se vada, din proprie initiativa, doar chipul atragator.

Recomandam acest numar al revistei, in mod special, pentru articolul: Mesajul Onorabilului Ion Iliescu, presedinte al Romaniei, al carui titlu, deosebit de sugestiv, il veti putea lectura, dar al carui continut nu, deoarece cam

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

Articolul din ziarul Ziua de vest are ca autoare pe fiica cunoscutului erou al Revolutiei Romane: poetul si ziaristul Ion Monoran, decedat ulterior, fiica care dovedeste astfel ca ii seamana tatalui si-i calca pe urme, optand pentru atractia, dar si riscul profesiei de jurnalist. Oana Monoran a luat o atitudine corespunzatoare fata de aceasta manipulare, dand, in acelasi timp, posibilitatea sa se exprime, in cadrul unor scurte interviuri, si altor cunoscute personalitati si personaje ale Revolutiei Romane din decembrie 1989, in legatura cu acest subiect.

22. Mircea Marian - Partidul ratatilor, Adevarul, 15.01.2004.

Confruntat cu lipsa de interes a Partidului Democrat de a-l mai avea in vedere ca pe o personalitate politica deosebita si a-i promova o imagine corespunzatoare, Petre Roman, primul dintre politicienii romani care a fost gratificat oficial cu titulatura de: lider al unui partid politic, s-a decis sa paraseasca PD si sa intemeieze o noua formatiune politica, in care sa se instaleze, de la inceput ca lider, adica ca presedinte. Pina aici nimic deosebit, deoarece n-a facut decat sa urmeze exemplul altora, care au ales aceeasi cale pentru a iesi in evidenta. Motivul pentru care recomandam consultarea acestui articol este acela ca Petre Roman n-a gasit alta denumire pentru partidul pe care dorea sa-l infiinteze decat: Frontul Democratic Roman, adica denumirea unui partid care a beneficiat de o baza de masa corespunzatoare si care a infaptuit Revolutia Romana, infiintat la Timisoara, in 20.12.1989 si autodesfiintat in februarie 1990, intr-un context in care rechinii politici, care au aparut si s-au inmultit necontrolat in apele politice romanesti, au dorit sa-l acapareze si sa faca cu el ce au facut si cu Frontul Salvarii Nationale, adica sa-l compromita. Un protest public energic al Asociatiei "Victoria" a Luptatorilor in Revolutie, din Timisoara, l-a facut insa sa se razgandeasca, dar merita remarcat faptul ca, desi putea, n-a dorit sa reinfiinteze, tot ca front, si nu ca partid: Frontul Salvarii Nationale, la a carui compromitere si-a adus o contributie deosebita, ci a preferat sa reinfiinteze un partid cu aceeasi denumire si prescurtare ca cel care a declansat si condus Revolutia Romana din decembrie 1989, sperand probabil sa poata beneficia de prestigiul considerabil al acestei formatiuni politice, care a stiut sa dispara la timp, atunci cand conducatorii sai si-au dat seama ca nu mai reprezinta ceea ce a fost, precum si ca a ajuns sa constituie, mai ales, o prada pe care o vaneaza rechinii politici postrevolutionari, pentru a profita corespunzator pe plan mediatic.

Lorin Ioan Fortuna

asa au fost, sunt si probabil vor mai fi masonii, fie ca sunt iudeo-masoni, franc-masoni, romano-masoni, tigano-masoni, sau altfel de masoni, adica, precum Ianus, iti arata doar chipul pe care vor ei sa-l vezi, pe celelalte urmand a trebui sa te straduiesti sa le descoperi singur. O alta posibila tema de mediatie o constituie anul: 6003, referitor la care ar trebui sa ne intrebam: de ce si-o fi reaprins masoneria romana lumina specifica chiar sub semnul influentei, cunoscuta ca deosebit de nebenefica a numarului 6?

In acelasi context romanii ar mai trebui sa se intrebe si de ce au fost programate alegerile locale, in acest an electoral, in data de 06.06, cand, de regula, aceste alegeri erau programate la sfarsitul iernii, sau la inceputul primaverii?!

19. Alexandru Paduraru - Reflectii pe marginea industriei holocaustului, Natiunea, nr. 240-243, martie 2004.

Recomandam acest articol, prezentat in mai multe numere succesive, ale saptamanalului Natiunea, ca pe o reactie civica jurnalistica, prompta si bine argumentata, intr-o problema in care tradarea, chiar la nivel oficial, a intereselor nationale ale Romaniei, a atins un nivel de necrezut si, credem, nesperat nici macar de dusmanii Poporului Roman.

20. Oana Monoran - Sah mat - Strategia unei revolutii (?) - Reactii, Ziua de vest, Timisoara, 28.02.2004.

Asa zisul film despre Revolutia Romana, realizat intr-o asa zisa colaborare franco-germana si difuzat pe un canal de televiziune european, caruia i s-a facut multa reclama de catre Marius Tuca, in emisiunea sa, pe postul de televiziune Antena 1, si care s-a dovedit a fi, de fapt, o manipulare telematica grosolana, comandata unor manipulatori occidentali, de catre sfere de interese unguresti, privind acreditarea ideii ca Revolutia Romana s-a declansat, la Timisoara, de catre etnici unguri, datorita faptului ca erau persecutati in mod special, comparativ cu majoritatea romanilor, precum si cu alte etnii conlocuitoare.

Desi, la nivel central, au existat reactii corespunzatoare la aceasta manipulare, menita probabil a sparge alianta politica actuala de guvernare: PSD-UDMR, in vederea unei noi posibile aliante: PUR-UDMR, in Timisoara mass-media a manifestat o indiferenta suspecta, cu exceptia ziarului Ziua de vest, la inceput, si ulterior al Studioului Teritorial de televiziune, intr-o emisiune la care au participat Claudiu Iordache si ... Radu Tinu (un favorit al acestui studio, pentru emisiuni legate de revolutie).

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

PREZENTaRI

FRONTUL DEMOCRATIC ROMÂN

(FDR)

Marinela Veronica Tariuc

1. Constituirea

In data de 20.12.1989, pe fondul desfasurarii revoltei timisorene [1] (declansata in data de 16.12.1989, impotriva regimului comunist-ceausist), cind revolta a atins apogeul, culminand cu o mare demonstratie de protest (sub forma unui mars), initiata de catre salariatii intreprinderilor de la capatul platformei industriale din calea Buziasului (Intreprinderea de aparate electrice de masura, Electrotimis si Optica, la care s-au asociat, pe parcurs, si salariatii altor intreprinderi, situate pe aceeasi platforma industriala, precum si din alte platforme industriale, ca cele din zona Garii de Nord si zona in care se afla amplasata Uzina Mecanica), cand o parte a coloanei de demonstranti a intrat in fosta piata a Operei, din Timisoara (in prezent: Piata Victoriei), un grup de protestatari (dintre care pot fi amintiti: Ioan Chis, Traian Vraneantu, Claudiu Iordache, Nicolae Badilescu, Mihaela Munteanu, Maria Traistaru si altii, care li s-au asociat acestora) au dat curs indemnului lui Lorin Ioan Fortuna, cadru didactic la Institutul Politehnic "Traian Vuia" din Timisoara, de a organiza o formatiune politica de opozitie fata de Partidul Comunist Roman (PCR), aflat la conducerea tarii, in calitate de partid unic (condus practic de familia fostului dictator Nicolae Ceausescu si aservitii acestei familii), formatiune politica pentru care a propus denumirea: Frontul Democrat Roman, devenita ulterior: Frontul Democratic Roman, odata cu difuzarea documentului programatic intitulat: Proclamatia Frontului Democratic Roman, conceputa in cursul zilei de 20.12.1989 [2; 3] de un colectiv coordonat de catre Lorin Ioan Fortuna, definitivata in noaptea de 20_21.12.1989, si difuzata incepand cu dimineata zilei de 21.12.1989, mai intai prin citirea acestui document din tribuna amenajata in balconul cladirii Teatrului National si al Operei din Timisoara, iar ulterior, prin multiplicare, prin diverse procedee, si tiparire inclusiv sub forma de manifest, in cele 4 limbi ale principalelor etnii care convietuiesc in Timisoara: romana, germana, ungara si sarba [4].

In timpul desfasurarii marsului de protest, Lorin Ioan Fortuna a parasit coloana demonstrantilor, in care era integrat, in dreptul Institutului Politehnic "Traian Vuia" (in prezent Universitatea "Politehnica") din Timisoara, pentru a merge la locul sau de munca

(un laborator de telecomunicatii) si a confectiona acolo 3 panouri, pe care erau inscrise lozincile: Frontul Democrat Roman; Asta-i Timisoara! Unde este Tara?; si respectiv: Jos Ceausescu!, cu care a revenit printre demonstranti, in fosta piata a Operei, si le-a cerut unor participanti la demonstratie sa le ridice in sus si sa le puna astfel in evidenta, dupa care a contactat o serie de demonstranti pentru a-i determina sa participe la constituirea unei formatiuni politice de opozitie, care sa organizeze revolta timisoreana si s-o transforme in revolutie, pentru ca tot efortul timisorenilor, de pana atunci, si mai ales jertfa celor morti, precum si suferinta celor raniti, sa nu se iroseasca in zadar [4; 5; 6].

Grupul organizat astfel de catre Lorin Ioan Fortuna a incercat apoi sa patrunda in cladirea Teatrului National si a Operei din Timisoara, in care preconiza sa instaleze sediul formatiunii politice: Frontul Democrat Roman.

Tentativa de patrundere in respectiva cladire s-a efectuat mai intai prin intrarea de serviciu a salariatilor (actorilor) si ulterior prin intrarea principala, fiind incununata de succes, desi initial o grupa de soldati, condusi de fostul maior Vasile Paul (in prezent general, care in zilele de 17-18.12.1989 s-a remarcat prin reprimarea sangeroasa a demonstrantilor in fosta: cale a Girocului _ in prezent: calea Martirilor), precum si unii dintre reprezentantii institutiilor care isi aveau sediul in acea cladire, au incercat sa se opuna acestei actiuni.

Astfel, cele doua grupuri care au patruns in respectiva cladire, primul prin intrarea laterala, din partea stanga a cladirii, iar cel de-al doilea prin intrarea principala, s-au intalnit in foaierul balconului principal al cladirii, unde Lorin Ioan Fortuna a expus, din nou, celor prezenti, care erau mai multi decat cei ce formasera grupul initial, importanta constituirii unei formatiuni politice de opozitie, cu denumirea: Frontul Democrat Roman, cu rolul de a prelua conducerea revoltei timisorene, a o organiza corespunzator si a o transforma in revolutie.

Propunerea a fost acceptata cu amendamentul ca era mai potrivita denumirea: Frontul Democratic Roman, iar, pentru ca initiativa sa aiba legitimitatea si impactul necesare, Lorin Ioan Fortuna a precizat ca era necesara si o participare corespunzatoare, la

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

realizarea acestei actiuni, din partea reprezentantilor intreprinderilor care au initiat marsul de protest, precum si al intreprinderilor care s-au alaturat, pe parcurs, acestei actiuni.

In acest scop a fost folosita o statie de amplificare existenta in foaierul situat in spatele balconului principal al cladirii, care era utilizata, de regula, in unele zile de sfarsit de saptamana, pentru a amplifica concerte de muzica populara si alte manifestari adresate populatiei Timisoarei, care se aduna in aceasta piata a Operei, loc ce constituia si principalul centru civic al orasului.

Statia de amplificare a fost activata cu ajutorul unor angajati ai Teatrului National, precum si a unor componenti ai grupului de initiativa pentru constituirea Frontului Democratic Roman, trebuind mentionat, in acest context, ca, dupa patrunderea in cladire si anuntarea intentiei de a constitui, avand sediul acolo, o formatiune politica de opozitie, atat conducerea Teatrului National, cat si conducerea Operei, n-au mai manifestat opozitie, ba chiar au colaborat tacit, in oarecare masura, de o maniera care trebuie, in prezent, apreciata, avand in vedere conditiile in care a avut loc, punand, in general, la dispozitie ceea ce era disponibil si necesar pentru activitatea conducerii Frontului Democratic Roman, in acea cladire.

Odata statia de amplificare instalata, Lorin Ioan Fortuna a iesit in balcon si a luat primul cuvantul, spunand cine este si in ce scop se afla acolo, prezentand apoi obiectivul actiunii de constituire a Frontului Democratic Roman, importanta infaptuirii acestui obiectiv pentru ca revolta timisoreana sa nu esueze, si adresand totodata un apel tuturor intreprinderilor reprezentate, in acel moment, la demonstratia care avea loc in fosta piata a Operei, sa analizeze situatia, iar, daca doresc sa se alature grupului de initiativa format pentru constituirea Frontului Democratic Roman (FDR), sa delege cate 2-3 delegati, din fiecare intreprindere, pentru a fi inclusi printre membrii: Comitetului Fondator al "Frontului Democratic Roman", care urma sa fie constituit.

Lorin Ioan Fortuna a expus si principalele revendicari pe care Frontul Democratic Roman le va avea in vedere, ca formatiune politica de opozitie, in confruntarea cu Partidul Comunist Roman (PCR), aflat la guvernare, in vederea democratizarii tarii si eliminarii, de la conducere, a clanului Ceausescu si aservitilor acestui clan, revendicari care au format si fondul ideologic principal care a stat la baza redactarii Proclamatiei Frontului Democratic Roman.

Dupa Lorin Ioan Fortuna au luat cuvantul si alti membri ai grupului de initiativa pentru fondarea Frontului Democratic Roman, timp in care, in foaierul balconului, au inceput sa soseasca reprezentantii delegati de intreprinderile care au luat parte la marsul de protest, pentru a participa la constituirea Comitetului Fondator al Frontului Democratic Roman (CF-FDR).

Practic, in jurul orei 14, adica la aproximativ o ora dupa patrunderea in cladirea Teatrului National si Operei din Timisoara, actiunea de constituire a Comitetului Fondator al Frontului Democratic Roman (CF-FDR) era incheiata, fiind ales si un Birou Permanent (BP-FDR), format din Lorin Ioan Fortuna, in calitate de presedinte, Claudiu Iordache, in calitate de vicepresedinte, Maria Traistaru, in calitate de secretara, precum si Ioan Chis si Nicolae Badilescu, ca membri.

Desi s-au facut ulterior mai multe presiuni pentru schimbarea, sau completarea acestui Birou Permanent, trebuie mentionat ca, atunci, la inceput, componenta acestui organ central executiv a intrunit adeziunea necesara, deoarece toti membrii faceau parte din grupul care initiase aceasta actiune si, in plus, riscurile implicate de asumarea unor asemenea responsabilitati au determinat alte persoane propuse sa refuze aceasta calitate, iar o parte dintre reprezentantii delegati ai intreprinderilor chiar s-au retras, precizand ca nu sunt pregatiti, sau dispusi, sa-si asume riscul de a participa la constituirea unui partid de opozitie, fiind acolo doar in calitate de observatori si urmand a comunica intreprinderilor care i-au delegat cele expuse in legatura cu constituirea Frontului Democratic Roman, urmand ca acestea, daca vor dori sa se implice in acest demers, sa delege alti reprezentanti, pregatiti si dispusi sa-si asume un asemenea rol, precum si riscurile corespunzatoare.

Datorita acestei motivatii, atunci cand presedintele FDR a luat din nou cuvantul si a prezentat lista membrilor CF-FDR, precum si lista membrilor BP-FDR al acestui organ central de fondare si conducere a respectivei formatiuni politice, nu s-a manifestat nici un protest din partea demonstrantilor prezenti in fosta piata a Operei, ba mai mult, anuntarea componentei organelor de conducere mentionate, precum si a intreprinderilor reprezentate, a fost primita cu ovatii si urale, cei prezenti intelegand ca s-a petrecut, in evolutia revoltei timisorene, ceva deosebit de important, si anume ceva de natura a putea da un cu totul alt curs acestei revolte, la un nivel superior de organizare.

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

2. Declansarea revolutiei

Ca urmare a acestei hotarari, Lorin Ioan Fortuna a anuntat public, in jurul orei 14, in data de 20.12. 1989, ca odata cu fondarea FDR si aprobarea acestei constituiri, precum si a componentei organelor de conducere, de catre demonstrantii prezenti in fosta piata a Operei, la Timisoara, se declanseaza de fapt o revolutie (denumita ulterior: Revolutia Romana din decembrie 1989), avand ca obiective fundamentale: eliminarea de la guvernare a clanului Ceausescu si a aservitilor sai, democratizarea Romaniei prin restabilirea drepturilor fundamentale ale omului, incalcate de catre fostul regim comunist-ceausist, judecarea si condamnarea tuturor celor care s-au facut vinovati de reprimarea sangeroasa a revoltei timisorene si de sprijinirea, in acest sens, a clanului Ceausescu, precum si integrarea Romaniei in cadrul tarilor civilizate, care respecta drepturile fundamentale ale omului si aplica democratia, ca forma de guvernare.

3. Declararea orasului Timisoara ca primul oras eliberat de dictatura comunist-ceausista

Deoarece o parte dintre reprezentantii intreprinderilor care au participat la fondarea Frontului Democratic Roman au mentionat ca s-au primit amenintari din partea conducatorilor unor intreprinderi, conform carora cei care participasera la marsul de protest si, mai ales, la initierea si organizarea acestuia, vor fi urmariti de organele de represiune, pentru a fi pedepsiti corespunzator, urmand a fi totodata si dati afara din intreprinderile la care erau angajati, la propunerea lui Lorin Ioan Fortuna, CF-FDR a considerat necesar ca FDR sa-si asume conducerea orasului Timisoara, urmand a intreprinde masuri corespunzatoare in acest scop, prima fiind aceea de a declara orasul Timisoara ca primul oras, din Romania, eliberat de dictatura comunist-ceausista, astfel incat, din acel moment, conducerea orasului Timisoara urma a fi divizata in doua, pe de o parte: FDR, iar pe de alta parte: PCR.

Ca urmare a acestei hotarari, presedintele FDR a raspuns public celor care reclamau ca au primit amenintari pentru participarea lor la marsul de protest, din data de 20.12.1989, ca orasul Timisoara a fost declarat oras eliberat de dictatura comunist-ceausista, de catre Frontul Democratic Roman (FDR), fiind astfel primul oras liber din Romania si a lansat un apel catre toate orasele tarii de a urma exemplul Timisoarei si de a aprinde flacara revolutiei pentru a se elibera de dictatura.

Acestui indemn i s-a dat curs inca in aceeasi zi, de catre orasul Lugoj, precum si in ziua urmatoare de catre orasele: Arad, Cluj, Bucuresti si altele, semn ca apelul lansat la Timisoara, in data de 20.12.1989, odata cu constituirea FDR, a avut efectul scontat si inca neasteptat de repede.

Presedintele FDR s-a adresat apoi demonstrantilor amenintati de conducerile intreprinderilor la care erau angajati, cerandu-le sa se intoarca, grupati, la respectivele intreprinderi si sa-i destituie, cu aprobarea conducerii FDR, pe conducatorii care i-au amenintat, alegand altii, avand insa si competenta necesara, dispusi sa sprijine revolutia care se declansase, ceea ce s-a si intamplat, in unele din intreprinderile respective.

4. Declansarea grevei generale ca modalitate principala de protest si de lupta

Presedintele FDR a mai cerut reprezentantilor tuturor intreprinderilor sa trimita delegati, la sediul respectivelor intreprinderi, care sa relateze ce s-a intamplat la Timisoara si sa actioneze in vederea indeplinirii programului politic asumat de catre FDR prin declansarea grevei generale, adica, pe cale pasnica si fara violenta, constituind totodata si Comitete de intreprindere ale FDR, in cat mai multe intreprinderi din Timisoara, pentru a contribui astfel la dezvoltarea FDR si la formarea unei baze de masa, cu ajutorul careia sa poata fi invinse obstacolele dificile pe care fortele de represiune ale regimului comunist-ceausist le-au mobilizat si urmau sa le mai mobilizeze pentru a anihila miscarea protestatara din Timisoara care, din data de 20.12.1989, s-a transformat din revolta in revolutie.

In acelasi scop au fost trimisi delegati in toate garile orasului, precum si la autogara, pentru a transmite un mesaj similar, prin intermediul calatorilor, intregii tari, si, tot in acelasi scop, s-a facut apel public la radioamatori, precum si la intreaga populatie a orasului Timisoara, sa transmita radiofonic, sau telefonic, in tara, precum si in afara tarii, mesaje corespunzatoare, referitoare la ceea ce se intampla la Timisoara, cerandu-se astfel, in mod public, sprijinul intregului oras, al intregii tari, precum si al comunitatii internationale, in vederea extinderii si sprijinirii corespunzatoare a revolutiei, astfel incat aceasta sa-si poata indeplini obiectivele fundamentale asumate si, in primul rand, eliminarea de la Puterea suprema in Stat a clanului Ceausescu si a aservitilor sai.

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

pentru eliminarea de la Puterea Suprema in Stat a clanului Ceausescu si a aservitilor acestuia, singura solutie fiind continuarea si amplificarea revolutiei ce fusese declansata, in aceeasi zi, atat la Timisoara, cat si in restul tarii.

Datorita acestor actiuni, inca in seara zilei de 20.12.1989, postul de radio Europa Libera (foarte ascultat la acea vreme, in Romania, precum si de catre comunitatile romanesti din afara Romaniei) s-a remarcat transmitand stirea ca, pe fondul revoltei ce avea loc la Timisoara, s-a constituit un partid de opozitie, intitulat: Frontul Democratic Roman, condus de un cadru didactic universitar, pe nume: Lorin Fortuna.

6. Anihilarea actiunii de reprimare a FDR cu ajutorul unor unitati de garzi patriotice (mineriada!)

Noaptea zilei de 20 spre 21.12.1989 a fost marcata de faptul ca populatia care a sprijinit masiv, in timpul zilei si chiar al serii, prin prezenta sa, Frontul Democratic Roman, asigurandu-i astfel si o protectie corespunzatoare, s-a dispersat, in cea mai mare parte, ramanand, in fosta piata a Operei, doar un numar de aproximativ 250 de oameni, atat in interiorul, cat si in exteriorul cladirii Teatrului National si a Operei.

Aceasta noapte a constituit o perioada critica in existenta FDR, deoarece ar fi facilitat anihilarea acestei formatiuni politice, daca s-ar fi actionat, in forta, atunci, desi FDR dispunea de o garda de paza, care era inzestrata si cu cateva arme automate.

Aceste arme au fost preluate de la soldatii care, in timpul zilei, incercasera sa se opuna demonstrantilor si fusesera coplesiti numeric, cedand armamentul pe care-l aveau, precum si de la fosta Militie Transporturi Feroviare, in schimbul eliberarii unor cadre ale acestei institutii, care incercasera sa se infiltreze in interiorul cladirii Teatrului National, in scop diversionist.

Acest aspect reprezinta totodata si un argument hotarator pentru combaterea unor opinii postrevolutionare, conform carora meritul declansarii si infaptuirii Revolutiei Romane din Timisoara revine intregii populatii a orasului si nu doar membrilor FDR.

Cei care au ramas singuri, in noaptea de 20_21.12.1989, in fosta piata a Operei, precum si in cladirea Teatrului National si a Operei din Timisoara, au simtit pe pielea lor si au inteles pe deplin care este deosebirea intre a fi actor, sau doar spectator (chiar daca si sustinator) intr-o adevarata drama sociala, atunci cand trebuie sa platesti aceasta cutezanta chiar cu riscul vietii.

5. Mediatizarea faptului ca la Timisoara s-a declansat revolutia

In contextul in care, ca urmare a apelului mentionat, o parte a comunicatiilor telefonice interurbane individuale ale populatiei orasului Timisoara au fost blocate, conducerea FDR a trimis reprezentanti la centrala telefonica a CFR Timisoara, independenta de reteaua telefonica urbana, cu solicitarea de a sprijini transmiterea de informatii la celelalte statii CFR din tara, pentru a comunica faptul ca la Timisoara s-a declansat o revolutie care, daca nu va fi corespunzator sprijinita si de catre alte orase ale tarii, va fi inabusita de catre fortele de represiune comunist-ceausiste, irosindu-se astfel o mare ocazie de a elimina, de la Puterea suprema in Stat, pe dictatorul Nicolae Ceausescu, precum si intregul clan care-l sustinea.

Colaborarea cu centrala telefonica a CFR Timisoara a avut un rol deosebit, suplinind, pe cat s-a putut, nefunctionarea corespunzatoare a retelei telefonice publice, in zilele de 20 si 21.12.1989, in ceea ce priveste convorbirile interurbane si, mai ales, cele internationale.

Trebuie mentionat, de asemenea, ca au fost trimisi reprezentanti si la Consulatul Iugoslav din Timisoara, unde s-a explicat ce se intampla la Timisoara, solicitandu-se sprijinul Consulatului pentru informarea opiniei publice internationale referitor la evenimentele petrecute anterior la Timisoara, precum si la declansarea revolutiei, de catre FDR.

Incercarea de a realiza un dialog cu delegatia guvernamentala sosita de la Bucuresti, in frunte cu Primul Ministru Constantin Dascalescu, in dupa amiaza zilei de 20.12.1989, precum si cu o parte din conducerea PCR-Timis si PCR-Timisoara, s-au dovedit a fi infructuoase, deoarece respectivii reprezentanti ai PCR nu erau nici pregatiti pentru o asemenea misiune si nici dispusi sa-si asume riscurile corespunzatoare, in conditiile in care fostul dictator Nicolae Ceausescu ceruse ca revolta timisoreana sa fie reprimata, inclusiv prin interventia Armatei.

Ca urmare a acestui fapt, Lorin Ioan Fortuna a anuntat public, din balconul cladirii fostei judetene PCR-Timis (in prezent sediu al Consiliului Judetean si a Prefecturii judetului Timis), unde s-a desfasurat dialogul cu delegatia guvernamentala a PCR, precum si ulterior din balconul Teatrului National si al Operei, unde functiona sediul FDR, ca respectiva delegatie guvernamentala nu era abilitata sa poarte tratative

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

Daca totusi FDR n-a fost atacat in noaptea respectiva, acest lucru nu s-a intamplat datorita faptului ca fortele de represiune ar fi renuntat la ideea unei asemenea actiuni, sau ca ar fi pactizat tacit cu demonstrantii, asa cum, in mod eronat, s-a afirmat ulterior, de catre reprezentanti ai conducerii Garnizoanei militare Timisoara, precum si ai conducerii centrale a Armatei (invocand si faptul ca unitati militare, scoase in strada, au fost retrase, in acea zi, in jurul sediilor institutiilor militare din Timisoara), ci pentru ca scenariul de represiune se schimbase, avand in vedere experienta zilelor anterioare, optandu-se pentru un alt mod de represiune, cunoscut si denumit ulterior ca fiind de tip: mineriada.

Trebuie sa se stie, in acest context, ca conducerea fortelor armate angajate in represiune, la Timisoara, a procedat inclusiv la realizarea unui plan de atacare a cladirii Teatrului National, la cererea directa a Ministrului de atunci al Armatei: generalul Vasile Milea, cu care a fost insarcinat generalul Stefan Gusa, care n-a mai fost pus in aplicare deoarece, la nivelul conducerii superioare a PCR, s-a apreciat ca, in contextul in care opinia publica interna si, mai ales, cea internationala fusesera deja informate referitor la ce s-a intamplat la Timisoara si incepusera sa apara protestele internationale, era preferabila o reprimare utilizand forte care sa nu apartina direct Armatei.

Au fost astfel alese si trimise spre Timisoara unitati de garzi patriotice din judetele Mehedinti, Dolj si Olt, care au fost transportate, cu trenuri speciale, la Timisoara, fiind echipate cu uniforme specifice si inarmate cu ciomege, precum si dirijate de catre securisti.

Acestora li s-a comunicat ca urmau sa actioneze, la Timisoara, inclusiv impotriva unor forte de invazie unguresti si iugoslave, care vroiau sa ocupe Banatul romanesc si carora li se alaturase si o parte din populatia orasului.

Inarmate cu ciomege special confectionate, aceste forte urmau sa reprime, pe o cale aparent civila si nu armata, revolutia declansata la Timisoara, pentru se a da apoi ocazia sa se afirme ca populatia loiala regimului comunist-ceausist a infrant revolta unor localnici, precum si a unor intrusi care urmareau destabilizarea regimului si crearea unor conditii favorabile desprinderii Banatului romanesc de teritoriul tarii.

Afland din timp de sosirea acestor trenuri, prin intermediul angajatilor centralei telefonice CFR, conducerea FDR a putut lua masuri corespunzatoare de contracarare a acestei actiuni.

Datorita acestor masuri, care au constat in trimi

terea de detasamente formate din cateva mii, sau doar sute de demonstranti, in garile orasului, functie de marimea acestora, trenurile deja sosite au fost demobilizate, iar cele ce urmau sa mai vina (in total 12, din informatii neconfirmate oficial) au fost oprite pe parcurs si intoarse inapoi, dupa ce s-a apreciat ca acest scenariu era sortit sa esueze, avand in vedere ca cei trimisi sa reprime revolutia cu batele (de fapt: o prima mineriada) [21], erau asteptati, la Timisoara, de multimi numeroase de demonstranti.

Deoarece celor deja sositi li s-a explicat ce se intampla, de fapt, la Timisoara, multi dintre acestia s-au alaturat revolutiei, dar marea majoritate au dorit sa se intoarca in localitatile de unde venisera, dorinta care le-a fost satisfacuta si, ca urmare a acestui fapt, o parte din cei trimisi sa reprime revolutia, la Timisoara, au devenit, la intoarcere, in localitatile de unde plecasera, promotorii declansarii revolutiei in aceste localitati, putand fi evocat cazul orasului Craiova, in care, conform informatiilor primite de catre conducerea FDR, prin intermediul centralei telefonice CFR Timisoara, cei intorsi de la Timisoara au inceput sa scandeze, la coborarea in gara Craiova, lozinci impotriva regimului comunist-ceausist.

Celor care au dorit sa ramana in Timisoara li s-au asigurat alimente si locuri de cazare, pana in data de 24.12.1989, unii participand chiar si la lupta impotriva asa zisilor teroristi, care au actionat si la Timisoara.

7. Apogeul mitingului maraton de la Timisoara - difuzarea Proclamatiei FDR

In perioada 20-22.12.1989, in fosta piata a Operei din Timisoara, s-a desfasurat un miting maraton, cu o intrerupere in noaptea de 20 spre 21.12.1989.

Ingrijorarea si chiar disperarea care i-a cuprins pe membrii FDR-ului in noaptea respectiva, ca vor fi abandonati definitiv de catre populatia orasului, s-a spulberat insa in dimineata zilei urmatoare cand, in piata respectiva, s-au adunat peste 100.000 de oameni, care au dat astfel curs apelului la mobilizare, lansat de FDR, fapt ce a constituit un semnal clar pentru autoritati ca revolutia nu mai putea fi reprimata decat cu pretul a mii de morti si raniti, sau chiar cu cel al declansarii unui razboi civil, avand in vedere ca deja mai multe mari orase, precum si multe localitati din judetul Timis, se ridicasera in sprijinul Timisoarei. "Azi in Timisoara _ maine in toata tara!" a fost lozinca cel mai frecvent scandata in aceasta perioada, la care s-au adaugat si alte lozinci precum: "Jos Ceausescu!"; "Jos dinastia!"; "Nu plecam acasa, mortii nu ne lasa!"; "Libertate!"; "Libertate

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

te iubim, ori invingem, ori murim!"; "Vom muri, sau vom fi liberi!"; "Acum, ori niciodata!"; "Jos dictatura!"; "Sa fie judecat, aicea in Banat!"; " Ceausescu judecat pentru mortii din Banat!; "Frontul Democrat Roman!"; "FDR!"; "Fara violenta!"; "Armata e cu noi!" (desi doar la nivelul unor unitati inferioare, care au fraternizat cu demonstrantii, dupa ce au fost incercuite) "Exista Dumnezeu!"; "Pacat, pacat, de sangele varsat!"; "Vrem alegeri libere!"; "Basarabia e a noastra!"; "Bucovina e a noastra!"; "Basarabia!"; "Bucovina!"; "Romania!" si altele.

Un fapt demn de ramarcat il constituie si rostirea frecventa a rugaciunii: Tatal nostru, in colectiv, in genunchi si cu glas tare, pentru mortii cazuti in revolutie, precum si pentru victoria revolutiei.

De asemenea trebuie mentionat ca anuntarea oricarei actiuni de sprijinire a activitatilor FDR, precum si anuntarea fiecarei localitati care s-a ridicat in sprijinul Timisoarei, sau care a trimis ajutoare (in special alimente), era marcata, dupa anuntarea evenimentului, cu urale si lozinca: "Cinste lor!"

O lozinca doesebita, care se cuvine mentionata in mod special, este lozinca: "Nu va fie frica, Ceausescu pica!", transmisa ca un indemn adresat tuturor, incepand cu grupurile de membri ai garzilor patriotice, sosite pentru a reprima revolutia cu ciomege si care, la inceput, au manifestat o neincredere si chiar o teama, justificabile in momentul respectiv, cu privire la ce ar fi putut pati daca se intorceau in localitatile lor fara a-si fi indeplinit misiunea pentru care au fost trimisi, stiindu-se ca multi chiar au fraternizat cu demonstrantii.

Apogeul zilei de 21.12.1989 l-a constituit insa momentul in care presedintele FDR: Lorin Ioan Fortuna a citit, pentru prima data, in jurul orei 9, Proclamatia Frontului Democratic Roman, primul document fundamental al Revolutiei Romane din decembrie 1989, primita cu urale si ovatii deosebite, precum si cu un entuziasm de nedescris, ce a putut fi receptat corespunzator de catre cei peste 100.000 de timisoreni prezenti, in acel moment, in fosta piata a Operei din Timisoara.

Dupa victoria revolutiei, din partea unor cercuri din conducerea Armatei, s-a incercat sa se acrediteze ideea ca, inca din data de 20.12.1989, la Timisoara, Armata ar fi fraternizat cu demonstrantii, ceea ce nu este adevarat si trebuie corectat corespunzator.

Au avut loc, intr-adevar, o serie de fraternizari ale unor grupari mici de militari si chiar a unui tanc, in

conditiile in care au fost practic inconjurate de catre demonstranti si li s-a cerut: sau sa se solidarizeze cu revolutia, sau sa predea armamentul si sa se retraga, ocazie cu care au fost achizitionate si cateva pusti automate, cu care au fost dotate apoi grupurile care asigurau paza cladirii Teatrului National si a Operei din Timisoara.

8. Declansarea revolutiei la Arad

In data de 21.12.1989 dimineata o echipa de interventie a fost trimisa la Arad [8], de unde sosisera informatii ca populatia se aduna in centrul orasului, existand o atmosfera favorabila declansarii revolutiei, care a si fost declansata de catre echipa trimisa de conducerea FDR, in ciuda unor conditii de izolare militara la care era supus atat orasul Timisoara, cat si orasul Arad, precum si a unor riscuri ce i-ar fi putut costa chiar viata pe membrii echipei respective, care au invatat, pe de rost, Proclamatia FDR, pentru a o putea transmite aradenilor.

Numai sprijinul direct al unor participanti la demonstratia din Arad i-a protejat pe membrii echipei FDR, care, ca urmare a actiunii lor, au fost incercuiti de reprezentanti ai fortelor de represiune, infiltrati printre demonstranti, pentru a fi arestati, sau chiar anihilati fizic.

Ca urmare a acestei actiuni, Aradul a devenit primul oras capitala de judet, dupa Timisoara, in care s-a declansat revolutia.

9. Apararea impotriva actelor de agresiune contra FDR

Avand in vedere faptul ca conducerea FDR fusese avertizata ca se pregatesc atentate impotriva unor conducatori ai FDR, precum si arestarea familiilor acestora, planuindu-se inclusiv anihilarea FDR-ului, printr-un atac armat, in cladirea Teatrului National a fost instalat un regim disciplinar destul de sever, in care cei prezenti acolo erau periodic legitimati si perchizitionati, cu care ocazie au fost depistati si cativa intrusi, care erau inarmati si carora li s-au confiscat armele, fiind arestati.

In acest context, conducerea FDR a dat public dispozitii ca, in cazul in care cineva ar incerca un atentat in cladirea Teatrului National, impotriva vreunui membru din conducerea FDR, sau impotriva unor membri ai conducerii FDR, cu scopul evident de a-i suprima, sa fie omorat pe loc, fara judecata, situatie prin care se explica si se justifica atmosfera incordata existenta acolo (reclamata ulterior si reprosata conducerii FDR de catre unii nemultumiti), dar si faptul ca nici un atentat nu s-a produs acolo in perioada

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

20-23.12.1989, desi cateva tentative au existat, dar au fost anihilate prin masuri preventive, cei in cauza fiind descoperiti si arestati in timpul controalelor ce se efectuau inopinat.

10. Asigurarea logisticii necesare desfasurarii mitingului maraton in perioada 20-22.12.1989

In aceeasi perioada FDR s-a confruntat si cu o serie de probleme specifice privind asigurarea conditiilor necesare pentru ca demonstratia maraton sa poata continua (alimentatie, asistenta medicala, intretinerea corespunzatoare a continuitatii manifestarii, prin discursuri, recitari poetice, interpretari muzicale, relatari de evenimente etc.)

Sunt multe cele care ar merita sa fie consemnate, in acest context, dar nu pot fi cuprinse toate in prezentul articol, urmand a face obiectul unor comunicari ulterioare.

11. Confuzii si dezinformari privind numarul mortilor si al ranitilor

Mai trebuie mentionat insa, ca un aspect negativ si deosebit de regretabil, ce nu a putut fi evitat, din nefericire, in totalitate: dezinformarea prin transmiterea publica a unor zvonuri alarmiste si, mai ales, referitoare la numarul mortilor si ranitilor, cerut insistent de catre manifestanti, in conditiile in care spitalele, in care erau internati ranitii si unde au fost transportati mortii, erau pazite de fortele de represiune.

O cifra cuprinsa initial intre 3.000 _ 4.000 morti si raniti, iar ulterior una cuprinsa intre 1.000 - 2.000, pe care conducerea FDR a aproximat-o, in urma investigarilor efectuate, si a hotarat sa o mentioneze public, ca varianta posibila, s-a dovedit a fi nereala si exagerata (pierderile din randul demonstrantilor fiind cu mult mai mici) [15; 22].

Confuzia si dezinformarea au provenit, in principal, din faptul ca datorita modului conspirativ in care reprezentantii FDR incercau sa obtina aceste informatii, mortii si ranitii erau luati in calcul, in necunostinta de cauza, de mai multe ori, fiind mentionati atat la spitalele la care fusesera transportati initial, precum si la Spitalul Judetean, unde, datorita dispozitiilor autoritatilor de atunci, au fost, in final, transportati mortii si multi dintre raniti. In acelasi context mai trebuie mentionat ca la spitale se primise ordin ca sa se distruga registrele de internari, prin ruperea foilor, si sa nu se comunice informatii cu privire la morti si raniti, ca sa nu se poata sti cati si mai ales cine a fost omorat, sau ranit, prin impuscare.

Actiunea de filtrare a informatiilor ce se transmiteau public, prin intermediul statiei de amplificare, nu

a putut fi realizata corect, si datorita faptului ca unii dintre cei care doreau sa se adreseze demonstrantilor, de la microfon, si primeau aprobarea in acest sens, profitau de ocazie pentru a difuza si alte informatii, sau opinii, decat cele convenite initial, pentru care primisera aprobarea de a le difuza, din partea conducerii FDR.

12. Eliberarea demonstrantilor arestati

O actiune deosebita, care s-a finalizat totusi ca o colaborare cu autoritatile locale PCR de atunci, inclusiv probabil cu aprobarea unor membri ai delegatiei guvernamentale, a constituit-o eliberarea, in seara zilei de 20.12.1989, a marii majoritati a celor arestati in perioada 16-20.12. 1989, acuzati, sau doar banuiti de a fi participat la revolta, desi cea mai mare parte fusesera arestati doar pentru ca au fost gasiti pe strazi, in acea perioada, fiind banuiti ca ar fi participat la revolta, desi n-au facut-o.

Au ramas in arest doar cei care au fost acuzati ca au spart, sau au furat din magazinele carora li se sparsesera vitrinele, in perioada 16-20.12.1989.

13. Promovarea strategiei de actiune non-violenta si contracararea unor intentii de inlocuire a fostului dictator cu un alt membru al familiei sale.

Este important de mentionat, in acest context, faptul ca datorita strategiei nonviolente de protest, bazata doar pe declansarea grevei generale, adoptata de catre conducerea FDR, in toata perioada 20-22. 12.1989, pana la izbucnirea actiunii diversioniste a asa zisilor "terorisi", in Timisoara nu s-au mai inregistrat victime ca urmare a participarii la revolta, care s-a transformat in revolutie.

Fiind informata ca, in capitala, se pregatea o schimbare, la nivel de varf, in cadrul PCR, a fostului dictator, cu fiul acestuia: Nicu Ceausescu, conducerea FDR a hotarat sa transmita un mesaj public corespunzator, prin care cei ce planuiau o asemenea manevra sa inteleaga ca ea nu va fi acceptata de catre conducerea FDR, care solicita ferm eliminarea de la Putere a intregului clan Ceausescu, precum si a aservitilor acestuia.

Pe de alta parte, primindu-se informatii conform carora transmiterea acestui mesaj avusese, la nivelul conducerii centrale a PCR, efectul scontat, in sensul ca s-a luat in considerare si o solutie de inlocuire a fostului dictator cu o alta persoana, care sa nu fie din familia Ceausescu, conducerea FDR a considerat necesar si util a face presiuni publice in continuare, pentru ca la conducerea PCR sa ajunga o persoana

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

Nu merita sa comentam asemenea acuzatii, deoarece, intre timp, respectivele partide, sau doar organizatii civico-politice (exemplu: Societatea Timisoara) si-au evidentiat caracterul clientelar si efemer, demonstrand ca n-au reprezentat, de fapt, decat grupari de interese care s-au coalizat destul de rapid, dupa revolutie, incercand sa profite, pe cat se putea, in tentativa de a-si asigura prezenta, sau doar influenta la guvernarea centrala, si/sau locala, in Romania, chiar si cu pretul discreditarii FDR, a conducatorilor sai si, mai ales, a presedintelui FDR: Lorin Ioan Fortuna, devenit, pentru acestea, cat si pentru gruparea de interese ce acaparase Puterea suprema in Stat, in capitala, un personaj extrem de incomod, nefiind nici manipulabil, nici santajabil si nici coruptibil in alte moduri, si care, din aceste motive, trebuia inlaturat.

15. Alte documente importante elaborate si difuzate de catre FDR

In data de 22.12.1989, dimineata, mai trebuie mentionata, ca deosebit de importanta: tiparirea si difuzarea, sub forma de manifest, a Proclamatiei FDR, actiune impiedicata, cu o zi inainte, la Intreprinderea Poligrafica Timisoara, de catre o unitate armata speciala, de parasutisti, sosita de la Caracal, care s-au evidentiat prin zelul cu care doreau sa inceapa represiunea, exceland chiar conducatorul acestei unitati, care a cerut personal permisiunea de a deschide focul, dar nu a primit aprobarea din partea conducerii ierarhic superioare, semn ca conducerea Armatei, din Timisoara, era inca departe de a fi trecut de partea revolutiei, asa cum s-a afirmat ulterior [9], dar ajunsese deja sa manifeste o anumita prudenta in actiuni, tinand cont de amploarea pe care a luat-o revolta timisoreana, transformata in revolutie.

Avand in vedere ca, intre timp, de la Bucuresti, se anuntase fuga fostului dictator Nicolae Ceausescu, pe manifestele Proclamatiei FDR, care se tipareau la acea ora, a fost aplicata mentiunea: A cazut tirania!; Poporul Roman a invins!

Tot in 22.12.1989, dimineata, a fost redactat, multiplicat si difuzat un alt document important al FDR, intitulat: Rezolutia finala a Adunarii Populare din Timisoara referitoare la instituirea adevaratei democratii si libertati in Romania [10].

Trebuie mentionat ca, inca din data de 20.12.1989, conducerea FDR a incercat sa tipareasca si un ziar propriu, tot la Intreprinderea Poligrafica Timisoara, trimitand acolo, in acest scop, o delegatie care a purtat discutii cu directorul intreprinderii, care insa si-a declinat competenta si raspunderea, mentionand

deschisa dialogului, dar mai ales apta sa inteleaga si sa accepte ca si in Romania trebuiau sa aiba loc schimbari fundamentale, la nivel de Stat, dupa modelul altor tari comuniste, ce deja le initiasera, care sa conduca la inlaturarea sistemului dictatorial de guvernare si la introducerea democratiei, precum si la realizarea urgenta a unor reforme, absolut necesare, pentru a da posibilitatea ca si Romania sa intre in randul Statelor civilizate (asa cum se solicita si prin Proclamatia FDR).

In acest context s-a hotarat sa se declare public ca FDR nu are incredere in acei membri ai PCR care au manifestat obedienta si servilism fata de clanul Ceausescu, solicitandu-se ca, pentru dialogul cu FDR, PCR sa desemneze reprezentanti in care se putea avea incredere, dintre cei care avusesera curajul sa se opuna, intr-o forma sau alta, mai mult sau mai putin, fostului dictator. Asfel s-a ajuns sa fie mentionate si scandate public numele lui Corneliu Manescu si a lui Ion Iliescu (ultimul lasand multor timisoreni o buna impresie, atunci cand a activat in cadrul conducerii PCR _ Timis si s-a ocupat de sectorul cultural, la nivel judetean), ca reprezentanti ai PCR, dar agreati ca interlocutori si negociatori de catre conducerea FDR, pentru eventuale discutii preliminare si viitoare tratative.

Si aceasta actiune a avut efectul scontat, in sensul ca, dupa fuga fostului dictator, inclusiv prin interventia hotarata a demonstrantilor din capitala, in dupa amiaza zilei de 22.12.1989, nu au fost acceptati sa preia conducerea tarii personaje precum: Constantin Dascalescu, sau Ilie Verdet, ci a fost preferat Ion Iliescu.

14. Dezinformari si calomnii proliferate in legatura cu FDR

La inceputul anului 1990, oameni de rea credinta, inclusiv din Timisoara, dorind sa discrediteze, sau sa minimalizeze, cu orice pret, rolul FDR in revolutie, in contextul in care se infiintasera si alte partide politice, sau doar asociatii civice cu ambitii politice, ce-si doreau si o legitimitate revolutionara, mergand pana acolo incat au afirmat ca, de fapt, datorita lor avea loc o revolutie adevarata in Romania, dupa cea din decembrie 1989, s-au pretat la a aduce diverse acuzatii nefondate si chiar absurde conducerii FDR, intre care si aceea ca conducerea FDR ar fi reprezentat un complot pro-PCR _ aripa Ion Iliescu (lansata de catre reprezentanti de atunci ai Societatii "Timisoara"), sau, ulterior, chiar un complot KGB-ist (lansata de catre presedintele de atunci al Fundatiei Nationale a Revolutiei din Timisoara).

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

ca, in conformitate cu dispozitiile speciale pe care le primise, a caror respectare era urmarita de un detasament de militari, prezenti in intreprindere, nu avea dreptul sa aprobe personal o asemenea solicitare [9].

FDR a reusit pana la urma sa tipareasca o publicatie proprie denumita: Victoria, care a fost si prima publicatie libera aparuta la Timisoara, la cateva zile dupa preluarea conducerii judetului Timis (de catre o coalitie formata din FDR, conducerea Garnizoanei Militare Timisoara, precum si o serie de reprezentanti ai unor importante institutii si intreprinderi din oras si judet, in data de 26.12.1989), publicatie care a fost preluata ulterior de Asociatia "VICTORIA" a Luptatorilor in Revolutie din Timisoara, incheindu-si insa existenta la inceputul anului 1991, dupa aparitia a doar 10 numere [11].

16. Participarea FDR la constituirea noilor organe de conducere, la nivelul judetului Timis si al orasului Timisoara

Dupa eliminarea de la guvernarea tarii a fostului regim comunist-ceausist, FDR a preluat conducerea la nivelul judetului Timis, precum si la nivelul orasului Timisoara, dar nu in exclusivitate, ci in colaborare cu reprezentanti ai Garnizoanei militare din Timisoara si ai fostei administratii PCR, dand astfel dovada de maturitatea necesara intelegerii ca nu se putea realiza, in exclusivitate, administrarea judetului Timis si nici reformele ce se impuneau a fi declansate.

Ca urmare a acestei colaborari, precum si a deciziei de a integra FDR in FSN, pana la victoria deplina a revolutiei, in data de 26.12.1989, s-a constituit Consiliul Judetean Timis al FSN, iar, in data de: 27.12.1989, s-a constituit Consiluil Municipal Timisoara al FSN, care au preluat, in mod oficial, conducerea judetului Timis si a orasului Timisoara.

17. Colaborarea FDR cu FSN

Mentionam, in acelasi context, ca desi si-a exprimat mirarea si insatisfactia ca, la Bucuresti, s-a constituit o alta formatiune politica: Frontul Salvarii Nationale (FSN), cu care, desi a dorit, conducerea FDR nu a putut lua contact, deoarece o delegatie a FDR, condusa de presedintele Lorin Ioan Fortuna, care a incercat sa se deplaseze la Bucuresti, in dupa amiaza zilei de 22.12.1989, a fost impiedicata, (cursa TAROM cu care se deplasa delegatia fiind blocata la Arad, unde a facut escala, in drum spre Bucuresti, de declansarea asa numitului atac al teroristilor), conducerea FDR a hotarat totusi sa coopereze corespunzator cu conducerea FSN si chiar sa renunte la conducerea revolutiei, in favoarea FSN, care, din capitala

tarii, beneficia de alte posibilitati de a conduce, in mod eficient, revolutia, astfel incat sa se incheie intr-o perioada de timp cat mai scurta si cu un numar de victime cat mai redus.

Cazand in cursa manipularii mediatice realizata de catre fosta conducere a Armatei, din acea vreme, precum si de catre grupul care a infiintat, in capitala, FSN, cum de altfel s-a intamplat cu intreaga tara, conducerea FDR a considerat necesara inclusiv integrarea temporara a FDR in cadrul FSN, pana la alegerile generale, ce urmau a fi organizate ulterior, avand in vedere ca nu putea influenta prea mult ceea ce se petrecea in capitala.

In acest sens a fost trimisa, la Bucuresti, o delegatie a FDR, cu un mesaj prin care se anunta hotararea conducerii FDR de a integra FDR in FSN, pana la victoria finala a revolutiei, precum si de a integra Biroul Permanent al Consiliului FDR, alcatuit atunci din Lorin Ioan Fortuna - presedinte, Claudiu Iordache - vicepresedinte, Mihaela Munteanu _ secretara, Stefan Ivan si Petrisor Morar _ membri, in cadrul Consiliului Central al FSN, mesaj ce a fost inmanat personal lui Ion Iliescu, in data de 24.12.1989, care a recunoscut public aceasta, cu prilejul participarii la aniversarea a 14 ani de la Revolutia Romana din decembrie 1989, la Timisoara, in data de 20.12. 2003.

Faptul ca respectiva propunere n-a fost luata in considerare, datorita arogantei, sau intereselor celor care practic au confiscat revolutia, infaptuita de altii, si, dupa cum s-a demonstrat ulterior, au deturnat-o in cu totul alta directie, pentru promovarea altor interese decat cele ale Poporului Roman, consideram ca constituie o actiune precum si o responsabilitate deosebit de grava, pentru care cei vinovati vor trebui sa raspunda corespunzator, mai devreme sau mai tarziu, atat in justitie, cat si in ochii opiniei publice si in constiinta scrisa a Poporului Roman, adica in istorie.

Rostul acestui articol este inclusiv acela de a atrage atentia si in acest sens, pentru a provoca urgentarea desteptarii romanilor, in consens cu indemnul imnului national, si a-i ajuta sa constientizeze cine i-au fost sprijinitorii adevarati in decembrie 1989 si cine au fost cei care l-au manipulat si l-au adus in starea de degringolada, dezamagire si chiar exasperare, in care se afla si in prezent.

18. Impiedicare FDR de a participa la alegerile judetene si locale, organizate in judetul Timis, la sfarsitul lunii ianuarie 1990.

Factorii de influenta aserviti conducerii centrale a FSN, fostelor structuri PCR, dar si noilor formatiuni politice si asociatii civico-politice infiintate in tara si la

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

Timisoara, si-au intensificat eforturile si actiunile de a elimina reprezentantii FDR de la conducerea judetului Timis si a municipiului Timisoara, pentru a prelua conducerea la aceste nivele, sau doar pentru a-si asigura o influenta corespunzatoare asupra respectivelor organe de conducere.

Ca atare, au fost racolati membri ai FDR si chiar membri fondatori ai FRD, in acest scop, contestandu-se legitimitatea organelor judetene si orasenesti constituite in mod provizoriu. de catre FRD, printr-o manipulare abila a opiniei publice, realizata in special cu contributia conducerii fostului organ judetean de presa al PCR (Drapelul rosu), transformat, la inceput, intr-o publicatie pirat (nesemnata si neasumata) intitulata: Luptatorul banatean, apoi: Renasterea (un singur numar) si apoi : Renasterea banateana.

Rolul principal l-a avut insa noul comandant al Garnizoanei militare Timisoara: generalul pensionar: Gheorghe Popescu (reactivat de catre noul ministru al Armatei: generalul pensionar: Nicolae Militaru, reactivat, la randul sau, de catre Consiliul central al FSN), care a dirijat astfel evolutia evenimentelor postrevolutionare incat alegerile judetene si municipale ce urmau sa aiba loc, la sfarsitul lunii ianuarie, in judetul Timis, sa nu fie organizate de catre Consiliul judetean Timis si de catre Consiliul municipal Timisoara ale FSN, existente, ci de catre o comisie electorala, asa zis independenta, condusa si cotrolata insa de catre factori de influenta ai sferelor de interese ce urmareau, pe plan central si local, eliminarea de la administrarea Puterii judetene si locale a conducerii si reprezentantilor FDR si inlocuirea acestora cu factori umani aserviti respectivelor interese.

S-a mers pana acolo incat s-a interzis inclusiv ca FDR sa poata prezenta candiati proprii, la respectivele alegeri, iar membrii conducerii FDR, care se dovedisera inflexibili si ostili genului de politica pe care conducerea centrala a FSN incepea s-o dezvolte, adica deturnarea revolutiei, sa nu poata candida nici macar la nivel individual.

Aceasta problema fiind deosebit de complexa, in ansamblul sau, nu ne propunem s-o dezbatem corespunzator in cadrul acestui articol, ci doar s-o mentionam ca atare.

Urmarind evolutia ulterioar a principalilor factori umani implicati in eliminarea conducerii si a reprezentantilor FDR din organele de conducere, la nivel judetean si local, se poate remarca si modul in care au fost rasplatite personajele care au acceptat sa indeplineasca rolul de: cozi de topor, in cadrul FDR,

precum si altele, care nu erau membri ai FDR, prin pozitionarea lor ulterioara in posturi corespunzatoare din cadrul Comisiei judetene de relatii externe, si apoi a Camerei Judetene de comert si relatii externe Timis, sau ca angajati in cadrul unor misiuni diplomatice, in strainatate, prin avansari in grad (pentru militari), sau prin angajarea lor in alte posturi publice corespunzatoare, etc.

19. Autodesfiintarea FDR

Tradata, sau doar abandonata de catre o parte dintre membrii FDR, inclusiv dintre cei fondatori, conducerea FDR s-a vazut lipsita si de sprijinul de masa de care a beneficiat in timpul revolutiei, ca urmare a presiunilor exercitate, pe plan local, prin intermediul unor factori umani de influenta (din cadrul fostei nomenclaturi PCR, conducerii Garnizoanei militare din Timisoara, fostilor informatori ai Securitatii si Militiei si alte grupari de interese), inclusiv de catre cei ce preluasera Puterea suprema in Stat, la Bucuresti, fiind astfel silita sa renunte la intentia de a mai legaliza FDR, ca partid politic, in vederea participarii la alegeri, desi intentionase si chiar anuntase public aceasta intentie [11;13]. Ajungand chiar in pericol de a pierde conducerea si controlul FDR, in favoarea celor care doreau sa-l acapareze pentru a-l transforma in partid clientelar, dupa modelul FSN, conducerea FDR a hotarat autodesfiintarea FDR, in cursul lunii februarie 1990, pe considerentul ca si-a indeplinit principala misiune de declansare a revolutiei si de eliminare de la Putere a fostului regim de dictatura comunist-ceausista, pentru a pastra, in acest mod, neintinate prestigiul si memoria FDR [12;13;23].

Aceasta hotarare s-a concretizat printr-un comunicat dat publicitatii, la nivel central, prin intermediul Televiziunii Romane, iar la nivel local prin intermediul ziarului Renatterea banateana [14;16].

20. Concluzii

Acest articol are scopul de a evidentia rolul extraordinar pe care l-a avut FDR (comparativ cu FSN) in organizarea, declansarea si conducerea, de la Timisoara, a revolutiei, atat cat s-a putut, pana la caderea regimului comunist-ceausist, in data de 22.12.1989, in jurul orei 13, fiind singura formatiune politica, infiintata in conditii de ilegalitate, care si-a asumat acest rol, precum si riscurile corespunzatoare, FSN fiind infiintat abia in seara zilei de 22.12.1989, la nivelul unui grup de initiativa, si abia in zilele urmatoare la nivel de Consiliu Central al FSN, fara a include insa nici un reprezentant al FDR, dovedind astfel ca s-a constituit doar pentru a acapara

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

Puterea suprema in Stat, desi nu era legitimat, in acest sens, de o participare corespunzatoare la revolutie (ca formatiune politica), in contextul in care episodul luptei impotriva teroristilor nu poate fi considerat revolutie, ci mai degraba contrarevolutie, ce trebuie investigata si judecata ca atare, atunci cand un asemenea demers va fi posibil (adica atunci cand cei care au interesul de a bloca o asemenea investigare si judecare vor fi eliminati din sfera de influenta a Puterii spreme in Stat, in care se gasesc, in prezent).

Indiferent de faptul ca i s-a refuzat asocierea la preluarea Puterii supreme in Stat, cum ar fi meritat, Frontul Democratic Roman (autodesfiintat de catre conducatorii sai, dupa ce si-a incheiat misiunea sa fundamentala, tocmai pentru a nu cadea prada rechinilor politici si a suferi o transformare cameleonica, de genul celei la care a fost supus FSN), va beneficia insa, in timp, de prestigiul si recunoasterea publica pe care le merita, inclusiv la nivel oficial, demonstrand, prin modul in care s-a constituit si a actionat, ce se poate si chiar ce trebuie sa se faca in conditii de criza sociala deosebita, in care anumiti oameni, nu doar potriviti, ci si deosebiti, s-au intalnit in locul potrivit si la momentul potrivit, pentru a se asocia si a-si uni eforturile in scopul de a oferi un alt viitor Romaniei, blocata, in evolutia sa, de un regim comunist-dictatorial, anacronic si anihilant al aspiratiilor Poporului Roman de a trai liber si demn [24].

BIBLIOGRAFIE

1. Lorin Ioan Fortuna - Evenimente precursoare Revolutiei Sociale Romane din decembrie 1989, revista Natiunea Romana, nr. 1, ianuarie 2004.

2. Lorin Ioan Fortuna - Semnificatia zilei de 20 decembrie 1989, in volumul O enigma care implineste sapte ani - comunicari prezentate la Simpozionul International dedicat Revolutiei Sociale Romane din decembrie 1989 la Timisoara, 18-19.12.1996, editura AC, 1997.

3. Mariana Cernicova - Interviu cu Lorin Fortuna, presedintele Asociatiei "Victoria", Agenda zilei, Timisoara, 22.12.1999.

4. Marinela Veronica Tariuc - Revolutia luminata si revolutia intunecata, revista Natiunea Romana, nr. 1, ianuarie 2004.

5. Sorin Pescariu - Interviurile Revolutiei: Cu domnul Fortuna dupa furtuna, Dialog liberal, Timisoara, 04; 08; 11; 15; 18; 22.03.1990.

6. *** - Confesiunea d-lui Lorin Fortuna - Renasterea banateana, Timisoara, editie speciala, 16-17.12. 1990.

7. *** - Confesiunea domnului Claudiu Iordache - Renasterea banateana, Timisoara, editie speciala,

16-17.12.1990.

8. Petre Petrisor - Dascalescu, tot timpul, a jucat rolul omului care nu stia nimic - Renasterea banateana, Timisoara, editie speciala, 16-17.12.1990.

9. *** - O saptamana cat o istorie - Renasterea banateana, Timisoara, editie speciala, 16-17.12.1990.

10. Ioan Beni Oprea - Episodul Arad, publicatia Victoria, Timisoara, nr. 3; 4, mai; iunie, 1990.

11. Sergiu Stirbu; Mircea Gui - Batalia de la Poligrafie, publicatia Victoria, Timisoara, nr. 6; 7, august; septembrie, 1990.

12. *** - Interviu cu d-l Radu Ioan Motica, publicatia Victoria, Timisoara, nr. 3, mai, 1990.

13. Gheorghe Crisan - Interviu cu domnul Lorin Ioan Fortuna - liderul Frontului Democrat Roman - publicatia Victoria, Timisoara, nr. 1, decembrie, 1989.

14. *** - Comunicat din partea unui grup de membri fondatori ai FDR, Renasterea banateana, Timisoara, 08.02.1990.

15. Ioan Dancea - Interviu cu domnul Lorin Ioan Fortuna, Renasterea, Timisoara, nr. 1, 04.01.1990.

16. *** - Precizare (cu privire la autodesfiintarea FDR), Renasterea banateana, Timisoara, 17-18.02.1990.

17. Constantin Cosovan - Aspecte ramase neelucidate ale Revolutiei Sociale Romane din decembrie 1989, revista Natiunea Romana nr. 1, ianuarie 2004.

18. Luptatorul banatean nr. 1; 2, 1989, Timisoara - publicatie pirat tiparita de Intreprinderea Poligrafica Timisoara, dar nesemnata si neasumata oficial de nimeni, si difuzata, incepand cu ziua de 23.12.1989 (dar antedatata pentru ziua 22.12.1989), de catre conducerea fostului oficios judetean de presa al PCR-Timis: Drapelul rosu.

19. Claudiu Iordache - Detonatorul Timisoara - Calea spre libertate, in revista: Agora social-democrata, nr. 1, decembrie 1999, numar special consacrat Revolutiei Romane, editata de Institutul Roman de Studii Social-Democrate, Bucuresti, 1999.

20. Lucretia Vacar - Estul in flacari - documentar, in revista mentionata anterior.

21. Lorin Fortuna - Mineriada Zero, Renasterea banateana, Timisoara, 22.12.1992.

22. *** - Persoane decedate prin impuscare in perioada 17-27.12.1989, Renasterea banateana, Timisoara, 17.01.1990.

23. Lorin Fortuna - Fronturi si partide, publicatia Victoria, Timisoara, nr. 2, mai 1990.

24. Lorin Fortuna - Revolutia - o dimensiune a demnitatii, publicatia Banatul, Timisoara, nr. 5, decembrie 1994.

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

Anexa cu actiuni importante realizate de catre

Frontul Democratic Roman in perioada 20.12.1989_31.12.1989

1. Constituirea FDR - 20.12.1989;

2. Lansare APEL catre populatia orasului Timisoara si catre Poporul Roman de declansare a grevei generale, ca strategie de lupta impotriva regi mului de dictatura comunist-ceausista - 20.12.1989;
3. Declararea orasului Timisoara ca primul oras eliberat de dictatura comunist-ceausista - 20.12.1989;

4. Imputernicirea reprezentantilor unor intreprinderi din Timisoara a caror conduceri au amenintat angajatii care au participat la demonstratia de protest cu represalii, precum si cu concedierea, de a schimba conducerile respective si de a alege altele - 20.12.1989;

5. Afirmarea publica si colectiva (sub forma de lozinca) ca: Exista Dumnezeu! - 20.12.1989;

6. Purtarea de tratative infructuoase cu delegatia guvernamentala condusa de Primul Ministru: Constantin Dascalescu;

7. Purtarea de tratative fructuoase cu conducerea organizatiei PCR Timis si PCR Timisoara pentru eliberarea, din inchisoare, a persoanelor arestate in perioada 16-20.12.1989 pentru participarea la actiunile de protest impotriva regimului comunist-ceausist: 20.12.1989;

8. Asigurarea unei aprovizionari minimale cu alimente specifice, pe timp de iarna, pentru demonstrantii care au fost prezenti in perioada 20-24.12.1989, in fosta piata a Operei, precum si in cladirea Teatrului National si a Operei din Timisoara;

9. Asigurarea unei asistente medicale ambulatorii minimale pentru cei prezenti in locurile si perioada anterior mentionate;

10. Redactarea si difuzarea a trei acte fundamentale ale Revolutiei Romane din decembrie 1989:

- Proclamatia Frontului Democratic Roman - in data de 21.12.1989;

- Rezolutia finala a Adunarii Populare din Timisoara referitoare la instituirea adevaratei democratii si libertati in Romania, in data de 22.12.1989 (dimineata, inainte de caderea regimului comunist-ceausist);

- Declaratia de integrare temporara (pana la victoria revolutiei) a FDR in FSN, in data de 23.12.1989.

11. Contactarea si realizarea unei legaturi informative cu centrala telefonica a CFR Timisoara, in data de 20.12.1989;

12. Declansarea revolutiei la Arad, in data de 21.12.1989;

13. Culegerea de informatii cu privire la numarul mortilor si ranitilor din perioada 16-20.12.1989 de la spitalele din orasul Timisoara, in zilele de 20-21.12.1989;

14. Contactarea si realizarea unei legaturi informative in cadrul personalului auxiliar al fostului Guvern comunist : 21-22.12.1989 ;

15. Difuzarea de informatii cu privire la evenimentele ce au avut loc la Timisoara in restul tarii, precum si in afara tarii : 20-23.12.1989 ;

16. Contactarea Consulatului Iugoslav din Timisoara cu solicitarea de a face cunoscute, in afara tarii, evenimentele care aveau loc la Timisoara : 20-21.12.1989 ;

17. Verificarea si selectarea, pentru difuzare, a informatiilor primite din afara FDR ce urmau a fi facute publice : 20-22.12.1989 ;

18. Verificarea si selectarea persoanelor care doreau sa se adreseze public, in cadrul mitingului maraton, ce a avut loc in perioada 20-22.12.1989;

19. Realizarea unei evidente cu privire la gestionarea documentelor primite, precum si a celor elaborate si difuzate de catre FDR : 20-27.12.1989 ;

20. Constituirea unui corp de paza a cladirii Teatrului National si a Operei : 20-24.12.1989 ;
21. Realizarea unei retele de amplificare care sa permita o buna audiere in perimetrul fostei piete a Operei din Timisoara: 20-21.12.1989;

22. Realizarea de legitimatii pentru membrii FDR:

21 - 22.12.1989;

23. Contactarea Intreprinderii Poligrafice Timisoara in vederea tiparirii unui ziar si a unor manifeste: 20-22.12.1989;

24. Eliberarea, in data de 21.12.1989, a salariatilor intreprinderii Poligrafice Timisoara de ocuparea si terorizarea militara de catre un detasament de parasutisti (sosit din Caracal);

25. Anihilarea actiunii de reprimare a revolutiei cu ajutorul unor trupe formate din unitati de garzi patriotice, inarmate cu ciomege, special fabricate, sosite cu trenuri speciale din judetele: Dolj, Gorj, Olt si Mehedinti, in data de 21.12.1989;

26. Asigurarea alimentatiei si cazarii acelor membri ai unitatilor de garzi patriotice care au dorit sa se alature revolutiei, ramanand in Timisoara, precum si asigurarea intoarcerii in localitatile de domiciliu ale celorlalti : 20-22.12.1989 ;

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

27. Trimiterea unei delegatii, la nivel de conducere de varf, a FDR, la Bucuresti, pentru a contacta conducerea FSN (tentativa esuata datorita declansarii actiunii teroristilor): 22.12.1989 ;

28. Contracararea unei actiuni diversioniste de incercare a preluarii conducerii FDR de catre reprezentanti ai PCR Timis, in colaborare cu factori de influenta infiltrati in FDR : 22 -23.12.1989 ;

29. Organizarea unei actiuni propagandistice de impiedicare a inlocuirii fostului dictator Nicolae Ceausescu cu o persoana din cadrul familiei sale, sau din anturajul sau : 21-22.12.1989 ;

30. Organizarea unei actiuni propagandistice de evidentiere si sustinere publica, in cadrul PCR, a unor persoane aflate intr-o pozitie dezidenta fata de fostul dictator, precum si fata de clanul acestuia (Corneliu Manescu, Ion Iliescu) : 21-22.12.1989 ;

31. Contactarea si purtarea unor tratative cu conducerea unitatii de Militie Transporturi feroviare Timisoara, in vederea eliberarii unor cadre ale acestei unitati, prinse si arestate in timp ce incercau sa se infiltreze in cladirea Teatrului National si al Operei din Timisoara, eliberate in schimbul livrarii unor pusti automate, cu munitia aferenta : 21.12.1989 ;

32. Contactarea conducerii Garnizoanei Militare Timisoara, dupa eliminarea de la Putere a fostului dictator Nicolae Ceausescu, in vederea preluarii Puterii in Stat, la nivel judetean si local : 22.12.1989 ;

33. Trimiterea unei delegatii la Bucuresti pentru a contacta conducerea centrala a FSN si a-i comunica decizia FDR de a se integra in cadrul FSN, pana la victoria finala a revolutiei :23.12.1989 ;

34. Purtarea de tratative cu conducerea Garnizoanei militare Timisoara, precum si cu fosta administratie PCR a judetului Timis si a orasului Timisoara, in vederea constituirii, in colaborare, a noilor organe ale Puterii de Stat la nivel judetean (Consiliul Judetean) si local (Consiliul Local) : 22-24.12.1989 ;

35. Participarea FDR la constituirea Consiliului judetean Timis al FSN : 26.12.1989 ;

36. Participarea FDR la constituirea Consiliului municipal Timisoara al FSN : 27.12.1989 ;

37. Editarea primului numar al publicatiei "Victoria", ca organ de presa al FDR : 27.12.1989 ;

38. Contactarea conducerii fostului ziar oficial al PCR, la nivel judetean, in vederea unei colaborari corespunzatoare privind informarea corecta a populatiei judetului Timis si orasului Timisoara : 27.12.1989 ;

39. Organizarea unor conferinte de presa cu reprezentantii mass-media nationale si internationale prezenti la Timisoara : 27-31.12.1989 ;

40. Actiuni de contracarare a unor incercari de dezbinare, in cadrul FDR, efectuate de catre reprezentanti ai fostei administratii PCR, prin intermediul unor membri ai FDR : 27-31.12.1989 ;

41. Constituirea unei Comisii de investigare a atrocitatilor comise de catre fortele de reprimare ale fostului regim comunist-ceausist, la Timisoara, in perioada 16-20.12.1989 : 28.12.1989 ;

42. Participarea, alaturi de conducerea Garnizoanei militare Timisoara, la organizarea apararii impotriva asa zisei agresiuni teroriste, in perioada: 22-25.12. 1989;

43. Participarea FDR la actiunea de reorganizare a conducerilor intreprinderilor din cadrul orasului Timisoara, precum si a judetului Timis :27-31.12.1989 ;
44. Deplasarea in capitala tarii a unei delegatii a FDR, impreuna cu o delegatie a Garnizoanei militare Timisoara, in vederea luarii de contact cu conducerea centrala a FSN si participarea la o intrunire a Consiliului central al FSN;

45. Organizarea primirii de ajutoare, sosite din strainatate si distribuirea acestora catre populatie : 27-31.12.1989 ;

46. Primirea unor delegatii oficiale, sosite cu ajutoare, din strainatate, la Timisoara : 27-31.12.1989 ;

47. Efectuarea de vizite in cadrul spitalelor din Timisoara, in care erau internati raniti in revolutie: 27-30.12.1989;

48. Efectuarea de controale la centrele de primire si distribuire a ajutoarelor catre populatie: 27-31.12.1989;

49. Participarea la solutionarea unor situatii conflictuale provind alegerea unor noi conduceri la unele intreprinderi din cadrul judetului Timis si a orasului Timisoara : 27-31.12.1989 ;

50. Organizarea de audiente pentru persoanele care solicitau rezolvarea unor probleme deosebite si urgente.

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

Cum s-a ajuns la hotararea de autodesfiintare

a Frontului Democratic Roman

Lorin Ioan Fortuna

Se vor implini la sfarsitul acestui an 15 ani de la declansarea, in data de 20.12.1989, la Timisoara, a Revolutiei Romane, cel mai important eveniment social si politic petrecut in istoria recenta a Romaniei si totodata unul dintre cele mai importante evenimente care au avut loc in istoria recenta a Europei si a Omenirii.

Daca pentru a elimina, de la Puterea suprema in Stat, regimul de dictatura comunista, in anumite foste tari cu regim comunist, din estul Europei, au fost suficiente asa numite revolutii de catifea, sau mai modeste lovituri de Stat, in Romania a fost nevoie de o revolutie sangeroasa, deoarece clanul familial care acaparase Puterea suprema in Stat a facut tot ce i-a stat in putinta pentru a nu pierde aceasta Putere.

In plus, la actiunea de reprimare intreprinsa de fosta conducere comunist-ceausista, s-a adaugat, dupa caderea respectivei dictaturi, o diversiune armata initiata si dirijata abil de catre fostul conducator suprem de atunci al Armatei Romane (la inceput probabil: Victor Atanase Stanculescu, iar ulterior probabil: Nicolae Militaru), realizata cu ajutorul unor trupe speciale de diversiune, care existau in cadrul acestei armate (exemplu: Batalionul de interventie prin diversiune de la Buzau).

Aceasta diversiune, care a fost ulterior numita: atacul teroristilor, sau: episodul terorist al revolutiei, a facut mai multe victime ca pana atunci, inclusiv din cadrul fortelor Armate, care nu stiau ca au, ca adversari, trupe specializate in diversiune, tot din cadrul Armatei si care erau dirijate, in secret, direct de catre conducatorul suprem al Armatei, din acea perioada.

Actiunea diversionista intreprinsa de conducatorul suprem de atunci al Armatei a avut ca obiectiv manipularea populatiei Romaniei, pentru ca aceasta sa creada ca trupe speciale, loiale fostului dictator, au dezlantuit o ofensiva menita sa-l recupereze si sa-l reinstaleze la Puterea suprema in Stat, in timp ce obiectivul real urmarit consta in motivarea unei reabilitari a Armatei, ce fusese pusa in situatia de a reprima populatia civila care se ridicase impotriva regimului de dictatura comunist-ceausista, adica a fost situata de partea clanului fostului dictator, si mai ales a conducerii la varf a acestui clan, impotriva majoritatii populatiei.

Aceasta dramatica si cinica manipulare (inca nerecunoscuta oficial, dar cunoscuta, evidentiata si acuzata public de mult, inclusiv de catre mine) a avut ca efect si deturnarea revolutiei in favoarea unor grupari de interese

ale fostei nomenclaturi PCR-iste, a fostei conduceri a Armatei, a fostei Securitati, precum si a unor tari straine ostile Romaniei, intre care, in primul rand consider ca, trebuie mentionate: SUA, URSS, Ungaria si Israel, care si-au infiltrat factori de influenta in cadrul Consiliului Central de conducere a Frontului Salvarii Nationale, structura politica infiintata ad-hoc, fara nici un merit in infaptuirea adevaratei revolutii (care s-a incheiat in data de 22.12.1989, in jurul orei 13, odata cu fuga fostului dictator Nicolae Ceausescu, din cladirea fostului Comitet Central al PCR), dar cu un rol deosebit de important in confiscarea (furtul) revolutiei si deturnarea acestui eveniment deosebit, infaptuit de catre Poporul Roman, in favoarea unor grupari de interese reprezentand fostul partid de guvernamant (PCR), fosta conducere la nivel de varf a Armatei, respectiv a Securitatii, precum si a guvernelor de atunci ale unor tari interesate, anterior mentionate.

Ca urmare a acestei actiuni, conducerea Puterii supreme in Stat a fost acaparata de catre asa numitul: Front al Salvarii Nationale (FSN), a carui conducere, la nivel de varf, a fost, la randul sau, acaparata de factorii de influenta ai sferelor de interese interne si externe, mentionate anterior, care au procedat nu la transformarea sistemului comunist, care exista in Romania, intr-un sistem socialist autentic, ci la inlocuirea acestuia cu un sistem capitalist, prin lichidarea economiei de Stat. Lichidarea economiei de Stat s-a facut insa in folosul unei clientele politice asociata sferelor de interese mentionate anterior, care s-au infiltrat, prin factori corespunzatori de influenta, atat in conducerea principalelor institutii de Stat, cat si in conducerea principalelor partide politice care s-au mai infiintat in acea perioada, FSN avand, din decembrie 1989 si pana in mai 1990, un rol de conducator si detinator al Puterii supreme in Stat, ca formatiune politico-civica de masa, chipurile rezultata din revolutie, iar ulterior de partid politic care a intrat in competitia electorala si, prin capitalul politic acaparat, in mod subversiv (prin diversiune armata si manipulare mediatica), a castigat primele alegeri generale libere organizate in Romania, dupa Revolutia Romana din decembrie 1989.

Unii mi-au reprosat integrarea FDR in FSN, imediat dupa revolutie, si chiar m-au acuzat ca am vandut FDR-ul FSN-ului, ca am fost agentul lui Ion Iliescu la Timisoara, sau ca am fost agent KGB, sau chiar agent ungur [1; 2; 3; 4; 5].

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

A trecut suficient timp de atunci pentru ca cei care mi-au adus asemenea acuzatii, in cazul in care n-au fost, la randul lor, agenti ai sferelor de interese care au confiscat si deturnat Revolutia Romana din decembrie 1989, sa se poata convinge ca acuzatiile care mi-au fost aduse atunci era neintemeiate si ca se urmarea, de fapt, inlaturarea mea de la conducerea FDR, prin orice mijloace, inclusiv prin discreditare si calomniere.

S-a putut de asemenea constata ca, in FDR, au fost infiltrate si persoane care reprezentau, de fapt, interesele fostului regim comunist-ceausist, ca factori de actiune, influenta, sau doar de informare, dar care, din fericire, desi au incercat de mai multe ori, n-au reusit nici sa ma inlature de la conducerea FDR, in timpul revolutiei, si nici sa treaca FDR-ul sub controlul lor, sau chiar al fostei nomenclaturi locale PCR-iste [8; 11], in care consider incluse si conducerile institutiilor care au participat la reprimarea revoltei declansata, la Timisoara, in data de 16.12.1989, adica: Militia, Securitatea, Armata, dar si alte institutii, sau doar grupari de influenta interesate, intre care si conducerea ziarului oficial al PCR local (Drapelul rosu), conducatorii unor intreprinderi, etc. Prestigiul Timisoarei, ca oras care a declansat revolutia, a ramas atat de pretuit, atat in tara, cat si in strainatate, tocmai deoarece, la Timisoara, cei care au condus infaptuirea revolutiei, respectiv conducerea FDR, au preluat ulterior, in mod legitim si determinant, conducerea judetului Timis, precum si a orasului Timisoara, chiar daca organele principale de conducere, constituite in acest scop, au inclus si reprezentanti ai Armatei, ai unor institutii importante, la nivel judetean si local, precum si a unor persoane care au activat in cadrul administratiei publice si inainte de revolutie, sub conducerea PCR.

Trebuie mentionat, in acest sens, ca, in conformitate cu tratativele purtate, in prealabil, in zilele de 22-24.12.1989, cu conducerea Garnizoanei militare Timisoara, precum si cu reprezentanti ai fostelor structuri locale de conducere a PCR, care anuntasera public ca au trecut de partea revolutiei (exemplu : fostul prim secretar PCR al Judetului Timis : Radu Balan, care s-a declarat delegat al respectivilor reprezentanti, pentru a participa la tratative), privind modul de preluare a Puterii la nivel judetean si local, respectiv a componentei organelor de conducere (Consilii) la nivel judetean si local, in care insa reprezenatntii FDR urmau sa detina majoritatea.

Ca rezultat al acestor tratative s-a acceptat prezenta in componenta respectivelor Consilii si a unor reprezentanti ai PCR, cu conditia ca acestia sa nu fi fost implicati personal in reprimarea revolutiei si nici sa se fi remarcat, in calitate de reprezentanti PCR, prin actiuni

ostile populatiei, precum si ca atat conducerea Garnizoanei militare Timisoara, cat si fosta conducere PCR a judetului Timis sa coopereze corespunzator, inclusiv pentru investigarea crimelor comise la Timisoara, in timpul revolutiei, precum si pentru judecarea celor vinovati de comiterea acestora, fiind constituita si o comisie speciala de investigare, in acest scop.

Din nefericire, aceste ultime conditii nu doar ca nu au putut fi duse la indeplinire, dar au si constituit motivatia principala pentru care atat conducerea Garnizoanei militare Timisoara, dirijata probabil, in acest scop, si de la nivelul central al conducerii Armatei, cat si fosta conducere PCR a judetului Timis, s-au straduit cat au putut ca sa faca atat sa dispara urmele si probele respectivelor fapte, cat si sa elimine, de la conducerea Consiliilor FSN ale judetului Timis si a orasului Timisoara, pe acei reprezentanti ai FDR (inclusiv pe mine), care faceau presiuni pentru urgentarea si finalizarea acestor investigatii.

Reusindu-se eliminarea reprezentantilor FDR care au manifestat fermitate in solicitarea investigarii evenimentelor si in pedepsirea vinovatilor de uciderea demonstrantilor, in timpul revolutiei, aceste investigatii au fost tergiversate si apoi chiar partial blocate, necunoscandu-se nici in prezent cine sunt cei care au dat ordin sa fie impuscati demonstranti raniti, in Spitalul Judetean din Timisoara (exemplu Remus Tasala, Maria Ion, Gheorghe Cruceru si altii), precum si cine sunt cei vinovati, din partea Armatei, de impuscarea majoritatii demonstrantilor ucisi, la Timisoara, in periada 17-22.12.1989.

Avand insa in vedere faptul ca reprezentantii PCR, propusi, in acest scop, de catre Radu Balan, nu satisfaceau aceste conditii, precum si ca acestia au organizat un adevarat complot, menit sa inlocuiasca conducerea FDR cu reprezentanti ai fostelor structuri PCR, precum si a presedintelui FDR cu fostul prim secretar judetean PCR: Radu Balan, complot care a fost dejucat, conducerea FDR a hotarat si a impus renuntarea la colaborarea cu reprezentantii fostelor structuri de conducere PCR si constituirea noilor organe de conducere, la nivel judetean si local, fara a include si reprezentanti ai PCR.

Trebuie mentionata, in acest context, si o tentativa esuata de a bloca conbstituirea Consiliului Judetean Timis al FSN, prin patrunderea fortata, in data de 26.12.1989, in sala in care avea loc sedinta de constituire, la sediul Primariei orasului Timisoara, a unui grup de presiune, instigati si condusi de Ion Savu (unul din principalii organizatori, alaturi de Teodor Bulza, fostul redactor sef

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

al fostului oficios de presa al PCR, in judetul Timis : Drapelul rosu, a complotului menit sa aduca la conducerea FDR, precum si la conducerea judetului Timis, pe fostul prim secretar judetean PCR : Radu Balan, precum si pe sprijinitorii acestui personaj, complot inceput inca in dupa amiaza zilei de 22.12.1989, cu tiparirea unei editii speciale a unui ziar pirat, nesemnat si neasumat, intitulat : Luptatorul banatean, in care Radu Balan era prezentat in calitate de lider al FDR) [12].
Desi s-a integrat temporar in cadrul FSN, pentru a asigura o conducere unica a luptei impotriva asa zisilor teroristi, FDR a asigurat preluarea Puterii teritoriale de Stat, la nivel judetean si local, si a exercitat-o, in calitate de componenta majoritara a organelor de conducere, intr-o coalitie din care mai faceau parte, in minoritate, reprezentanti ai Garnizoanei militare Timisoara, precum si ai unor intreprinderi importante din judet si oras. In aceasta alcatuire s-a procedat la preluarea conducerii institutiilor si intreprinderilor de Stat, prin intermediul alegerii unor Consilii ale FSN, la nivelul respectivelor institutii si intreprinderi.

Preocupati de aceasta activitate, care nu a fost deloc usoara, conducerea judeteana si locala a FSN (cu o componenta majoritara FDR) nu a avut nici timpul si nici abilitatea de a se ocupa de consolidarea, ca structura politica, a FDR, intr-un context in care se infiintasera deja o serie de partide politice si se coalizasera o serie de grupari de interese specifice, ce reprezentau fie fostul PCR, fie partidele infiintate ca si continuatoare ale fostelor partide istorice, desfiintate de catre regimul comunist, fie alte genuri de interese (etnice, religioase, etc.).

Deosebit de avide in a patrunde la nivelul Puterii, atat la nivel central, cat si la nivel teritorial, aceste noi partide si grupari au desfasurat o propaganda deosebit de sustinuta si chiar agresiva si subversiva, impotriva FDR (integrat in FSN, in cadrul judetului Timis), precum si impotriva FSN, in celelalte judete.

Folosind metode specifice fostei Securitati (trafic de influenta, propagare de zvonuri false, organizare de manifestari de protest abil dirijate), reprezentantii acestor sfere de influenta au reusit sa creeze o stare de tensiune corespunzatoare in cadrul FDR, precum si o sciziune, cu formarea unor grupari favorabile sau chiar aservite conducerii centrale a FSN, sau doar unor structuri clientelare locale, in care s-au implicat, mai mult sau mai putin, dupa imprejurari si interese: Ioan Marcu, Sorin Oprea, Florin Marton, Rodica Giura, Marian Balascan, Luminita Milutin, Adrian Misaras, Tudorin Burlacu, Liviu Bacana, Cornel Eustatiu si altii. Unele dintre aceste persoane, in colaborare cu alte persoane, din conducerea centrala a

FSN, precum si din Guvernul condus de Petre Roman (exemplu: Seful Inspectoratului General al Politiei: general Jean Moldoveanu) au pus la punct si realizat un complot care a fost declansat exact in ziua fixata pentru comemorarea oficiala a celor cazuti in reprimarea revolutiei, adica in data de 12.01.1990 [9], profitand de incarcatura emotionala deosebita a acelei zile, pe care au deturnat-o in folosul lor, impartind bauturi alcoolice unor persoane recalcitrante, in contextul in care desfacerea bauturilor alcoolice, in acea zi, fusese interzisa, precum si raspandind, in public, zvonuri false privind implicarea conducerii FDR in ascunderea numarului celor care si-au pierdut viata in revolutie, zvonuri favorizate de descoperirea gropii comune, din cimitirul saracilor din Timisoara (care ulterior s-a dovedit a fi o grava dezinformare, cu consecinte negative, de imagine, inclusiv la nivel international), de descoperirea unor morminte in care au fost ingropati demonstranti impuscati in revolutie, ale caror cadavre nu au fost transportante la Bucuresti, pentru a fi arse (exemplu : Sorin Leia, Luminita Botoc, si altii) [16] si pe care reprezentanti ai fostelor organe de represiune i-au ingropat, pe ascuns, fara a anunta pe apartinatorii familiali, precum si fara a instiinta conducerea FDR, pentru a se putea proceda la o investigare corespunzatoare a respectivelor crime, desi inhumarea acestor cadavre s-a facut abia in data de 27.12.1989 [16]. In acelasi scop s-au mai raspandit si zvonuri de deturnari de ajutoare materiale, precum si de preluare frauduloasa a Puterii, la nivel judetean si local, la care s-au adaugat si alte acuzatii, de mai mica importanta, unele chiar abjecte, inclusiv la adresa mea.

A fost provocata astfel, in dupa amiaza zilei de 12.01.1990, organizarea unei demonstratii care, la instigarea unor persoane infiltrate in multime, dintre care unele au fost recunoscute ca fosti informatori ai fostei Securitati, iar altele erau in stare de ebrietate, au sfarsit prin a revendica scopul principal pentru care, de fapt, se actionase in acest mod subversiv, si care nu a putut fi realizat, pana atunci, pe alte cai (adica: Jos Fortuna!), printre instigatorii principali fiind: Cornel Eustatiu si Ioan Marcu, ultimul fiind surprins si chiar fotografiat, in timpul zilei, in fosta piata a Operei, unde incita pe cei prezenti sa mearga: "sa dea jos pe cei de la judet" (pe care-i invinovatea de tot ce-i trecea prin minte), dar nu si pe "cei de la municipiu", unde detinea chiar el o functie importanta de conducere. In acea noapte Ioan Marcu a jucat celebrul episod caragialesc in care a invocat "mesele", care, chipurile, erau de partea sa, cu care prilej multi s-au lamurit cu ce fel de persoana aveau de a face, iar, dupa ce eu mi-am oferit demisia, pentru a calma

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

situatia, dar nu mi-am dat-o efectiv, asa cum, in mod fals si tendentios, s-a afirmat atunci, de catre cei care doreau sa ma inlature cu orice pret, Cornel Eustatiu i-a cerut lui Claudiu Iordache sa preia functia de presedinte al Consiliului Judetean Timis al FSN, ca si cand aceasta functie putea fi preluata, de drept, atunci si in acele conditii, iar, dupa refuzul acestuia, s-a dus si a cerut (de o maniera dramatic-teatrala) conducerii Garnizoanei militare Timisoara, ca, in numele... revolutiei (considerandu-se in drept s-o reprezinte), Armata sa preia Puterea la nivel judetean [9].

In aceeasi noapte, un fost angajat al fostei Securitati, s-a prezentat benevol la conducerea Consiliului FSN al judetului Timis pentru a atrage atentia ca a identificat, printre demonstrantii aflati in fata cladirii Consiliului FSN al Judetului Timis, persoane despre care stia ca erau informatori ai fostei Securitati, precum si ai fostei Militii, care incitau pe demonstranti sa nu plece pana nu obtin demiterea conducerii Consiliului judetean FSN Timis.

Aceeasi persoana a relatat apoi cum era organizata si cum functiona reteaua de informatori ai fostei Securitati, in Timisoara, precum si cati informatori existau apoximativ in Timisoara, care puteau fi usor angrenati in crearea unor diversiuni, sub forma unor demonstratii publice, pentru a obtine anumite interese in folosul fostelor organe de represiune.

Desi toata relatarea a fost inregistrata video de o echipa a Studioului de televiziune proaspat infiintat, la Timisoara, cu denumirea de « Timisoara libera », care era prezenta acolo, respectiva caseta a disparut, conform relatarii operatorului care a inregistrat-o, fiind confiscata, la ordin, de catre o patrula militara, care a interceptat echipa respectiva, dupa parasirea sediului Consiliului judetean FSN Timis.

Investigand ulterior acest eveniment, s-a putut constata ca in disparitia respectivei casete, a fost implicat si un dubios personaj (Pompiliu Alamorean), care ulterior a ajuns primar al Timisoarei, care a declarat ca a transmis respectiva caseta lui Petre Roman, atunci cand a fost somat sa o predea (recunoscand ca detinuse caseta), sau sa spuna unde se gaseste (9). Cum de a ajuns respectiva caseta, confiscata de catre o patrula militara, la acest personaj, constituie inca o propblema nerezolvata corespunzator, alaturi de altele, invaluite in ceata unor evenimente subversive care au avut loc in perioada urmatoare zilei de 22.12.1989, a caror investigare si judecare va putea fi realizata numai dupa eliminarea tuturor factorilor umani de influenta, infiltrati in sferele Puterii supreme de Stat, inclusiv cu rolul de a bloca o astfel de investigatie.

Degeaba am explicat apoi, inclusiv generalului Gheorghe Popescu (care, propus in mod abil, de catre unii demonstranti, s-a si grabit sa apara pentru a prelua el functia de presedinte), ca atunci cand iti oferi demisia inseamna altceva decat ca vrei sa-ti dai demisia ( si anume ca te oferi sa demisionezi daca forul care te-a ales in acea functie _ respectiv Consiliul judetean Timis al FSN, ce urma a fi convocat pentru a analiza aceasta problema, va decide daca accepta, sau nu, demisia), deoarece atat generalul Gheorghe Popescu (care ulterior a recunoscut public, inclusiv in presa, ca doar mi-am oferit demisia), cat si ceilalti complotisti s-au si grabit sa foloseasca presiunea demonstrantilor pentru a alege ei un alt presedinte, in persoana generalului Gheorghe Popescu.

Relatand evenimentele din seara si noaptea zilei de 12.01.1990, ziarul Renasterea banateana (provenit din fostul oficios de presa judetean PCR : Drapelul rosu, via : Luptatorul banatean, ca etapa intermediara, ziar al carui redactor sef : Ioan Dancea a jucat un rol important in demonstratia respectiva, incitand pe demonstranti impotriva conducerii FDR si a mea personal, in calitate de presedinte) a publicat o relatare din timpul Revolutiei, in care a inclus o fotografie ce reprezenta un grup de demonstranti ce afisau o pancarta, pe care era scris : «Jos Fortuna si a lui clica!», ca si cand fotografia ar fi fost facuta in timpul revolutiei, adica in perioada 20-23.12.1989, pentru a se putea deduce ca, inca de atunci, incepuse contestarea de catre demonstranti a conducerii FDR, precum si a mea, ca presedinte al FDR [15].

Aceasta manipulare grosolana si chiar abjecta [15] explica pe deplin nu doar deontologia ci si calitatea umana a conducerii ziarului Renasterea banateana, in acea perioada, precum si de ce, la nivelul conducerii Consiliului judetean Timis al FSN, s-a hotarat infiintarea unui alt ziar, ca ziar independent (ziarul : Timisoara), precum si demiterea conducerii redactiei ziarului respectiv pentru manipulare si instigare publica, prin presa, a populatiei.

Trebuie mentionat, in acest context, si faptul ca in timpul demonstratiei anti FDR, care a avut loc in seara si noaptea zilei de 12.01.1990, inainte de a veni personal, generalul Gheorghe Popescu a dat, tot personal, telefon la Consiliul Judetean Timis al FSN, unde a vorbit cu secretara cabinetului presedintelui, careia i-a comunicat, in termeni imperativi, sa-mi transmita : sa-mi dau demisia, daca nu vreau sa am… necazuri.

Respectiva secretara, cuprinsa de panica, in loc sa-mi transmita mesajul generalului Gheorghe Popescu, a anuntat ca-si da ea demisia si a plecat fara sa comunice cauza pentru care a demisionat, pe care nu am aflat-o decat la mai mult timp dupa aceea, cu ocazia unei intalniri

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

intamplatoare, cand am intrebat-o ce a determinat-o sa demisioneze in seara zilei de 12.01.1990.

Daca as fi cunoscut mesajul transmis mie, atunci, de catre generalul Gheorghe Popescu, probabil ca as fi putut constientiza mai bine realitatea situatiei si as fi procedat corespunzator, in sensul ca nici macar nu mi-as fi oferit demisia, ci as fi acuzat puiblic organizarea unui complot de introducere a dictaturii militare in Timisoara si in judetul Timis, organizat cu contributia principala a conducerii Garnizoanei militare Timisoara, respectiv a generalului Gheorghe Popescu.

Ceea ce a urmat apoi a fost un soi de coalitie FDR-Armata, in conditiile in care, a doua zi, generalul Gheorghe Popescu (fost pensionar si reactivat de generalul Nicolae Militaru, dupa ce acesta a devenit Ministrul Apararii, in Guvernul Petre Roman) care, in noaptea precedenta, anuntase pe demonstrantii prezenti in fata cladirii Consiliului Judetean al FSN-Timis ca preia el, la cererea lor, functia de presedinte al Consiliului Judetean FSN, s-a prezentat cu un numeros corp ofiteresc sa preia Consiliul Judetean FSN Timis ( adica sa realizeze o: "lovitura militara de judet", cum a remarcat cineva, in sens peiorativ), dar a fost intampinat cu un refuz ferm din partea majoritatii membrilor acestui Consiliu si inclusiv din partea mea, care i-am explicat, din nou, ca doar mi-am oferit demisia, si nu mi-am dat-o.

Pus in fata acestei situatii, generalul Gheorghe Popescu a renuntat sa mai pretinda ca detine functia de presedinte al Consiliului Judetean Timis al FSN, dar a actionat totusi, pe de alta parte, ca un inlocuitor al presedintelui (calitate pe care nu o avea), desi Consiliul Judetean Timis al FSN, dupa ce a decis ulterior ca-mi accepta oferta de demisie din functia de presedinte, l-a desemnat pe vicepresedintele: Petrisor Morar sa asigure interimatul acestei functii, pana la organizarea de alegeri judetene, care au avut loc la sfarsitul lunii ianuarie 1990, cand s-a ales un nou Consiliu Judetean al FSN.

Desi conducerea FDR a fost de acord cu organizarea acestor alegeri, explicand ca FDR a preluat conducerea Consiliului Judetean Timis al FSN, precum si a Consiliului Local Timisoara al FSN, in calitate de partid conducator al revolutiei, rol pe care nu i l-a contestat nimeni atunci, asa cum de altfel procedase si gruparea care a decis constituirea FSN, in capitala (desi nu avea legitimitatea necesara, in acest sens, printr-o participare corespunzatoare la revolutie).

Manevrele si intrigile celor care intentionau sa inlocuiasca conducerea FDR cu gruparea pro-Consiliul central al FSN au continuat, cu sprijinul generalului Gheorghe Popescu, sfarsind cu acordarea dreptului de organizare a alegerilor judetene nu Consiliului Judetean

al FSN, aflat in functiune, ci unei comisii electorale, constituita ad-hoc, formata din niste asa zisi: reprezentanti ai unor intreprinderi timisorene, dar controlata de catre sferele de interese pro-Consiliul Central al FSN, precum si ale conducerii Garnizoanei militare Timisoara, si ale fostei conduceri PCR, la care s-au asociat si partidele istorice, proaspat reinfiintate, precum si anumite grupari civic-politice (exemplu: Societatea Timisoara), aflate sub influenta unor interese de factura etnica ungureasca, precum si masonica, internationala, dupa cum s-a putut constata ulterior.

Urmarea a fost ca FDR a fost impiedicat nu doar sa participe la organizarea acestor alegeri, ci si sa poata desemna candidati la respectivele alegeri, fiind astfel adus in situatia de a se dezintegra, ca formatiune politica, sau, si mai rau, de a fi acaparat de catre reprezentantii unor alte sfere de interese, in propriul lor folos.

Intr-un asemenea context am propus majoritatii celor care, in dupa amiaza zilei de 20.12.1989, au fondat FDR, dizolvarea acestei formatiuni politice de tip front, considerand ca si-a indeplinit cea mai mare parte din misiunea istorica pentru care s-a constituit, precum si ca datorita sciziunilor interne si faptului ca nu mai beneficia de sustinerea de masa, pe care o avusese in perioada revolutiei, se manifesta pericolul de a fi acaparat de reprezentantii unor grupari de interese clientelare, care nu puteau decat sa-l compromita, utilizandu-l in scopul promovarii respectivelor interese.

Deoarece majoritatea celor care au participat la fondare au fost de acord cu autodesfiintarea FDR, s-a redactat un comunicat in acest sens, care a fost dat publicitatii (in data de 08.02.1990), atat pe plan local, cat si la nivel central, fiind semnat de un grup de membri ai FDR, dintre care majoritatea erau si membri fondatori. [2 ; 13 ; 14].

Astfel si-a incheiat existenta, ca partid politic, Frontul Democratic Roman (FDR), desi initial intentiona sa evolueze independent de FSN si chiar sa participe la alegeri, motiv pentru care s-a si redactat o platforma program specifica, in acest scop.

Un grup de fosti membri ai FDR, dar care nu includea si majoritatea membrilor fondatori, a considerat util insa sa inregistreze juridic un partid cu denumirea: Frontul Democrat Roman (diferind doar printr-un: "ic", referitor la cuvantul Democratic, de FDR, dar cu aceeasi prescurtare literala), avand ca presedinte pe: Petrisor Morar, care a existat mai multi ani, fara insa a putea avea un aport corespunzator in politica romaneasca, dar care a participat si la alegeri, iar, in final, a fost absorbit, prin fuziune, de catre Partidul Democrat. Trebuie sa se stie insa ca nu acesta a fost adevaratul FDR, ci doar un partid derivat din fostul FDR.

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

Deoarece mass-media din acea vreme si, mai ales, asa numita Televiziune libera, atat la nivel local, cat si central, nu a dat posibilitatea conducerii FDR, precum si mie, ca persoana, sa explicam, pe larg, ce s-a intamplat cu FDR, o fac, in parte, in acest context, si o voi mai face, atunci cand se va mai ivi un prilej favorabil, in care sa ma pot adresa public, referitor la acest subiect.

BIBLIOGRAFIE:

1. Lorin Ioan Fortuna _ Fronturi si partide, publicatia Victoria, Timisoara, nr. 2, mai 1990.

2. *** _ Interviu cu dl. Petrisor Morar, publicatia Victoria, Timisoara, nr. 2, mai 1990.

3. Lorin Fortuna _ Raspuns "deschis" domnului profesor Stefan Ivan, publicatia Victoria, Timisoara, nr. 2, mai 1990.

4. *** _ Un complot pro-Iliescu si FSN la Timisoara? (interviu cu Lorin Ioan Fortuna), publicatia Victoria, Timisoara, nr. 3, mai 1990.

5. *** _ Interviu cu dl. Radu Ioan Motica, publicatia Victoria, Timisoara, nr. 3, mai 1990.

6. *** _ Radu Balan, in acel moment, era la conducerea Garnizoanei (interviu cu dl. Alexandru Ciura), publicatia Victoria, Timisoara, nr. 3, mai 1990.

7. *** _ Episodul "Arad" (interviu cu dl. Beni Oprea), publicatia Victoria, Timisoara, nr. 3, mai 1990.

8. *** _ Fostul redactor sef al ziarului Drapelul rosu se

destainuie (interviu cu dl. Teodor Bulza), publicatia Victoria, Timisoara, nr. 3, mai 1990.

9. B. Oprea _ Fata ascunsa a evenimentelor din 12 ianuarie, de la Timisoara, publicatia Victoria, Timisoara, nr. 3 - mai, nr. 5 - iunie, nr. 6 - august, nr. 7 - septembrie, nr. 8 - octombrie 1990, nr. 9 - ianuarie, nr. 10 - februarie 1991.

10. Societatea Victoria _ Scrisoare deschisa catre securistii implicati in procesul Timisoara, publicatia Victoria, Timisoara, nr. 8, octombrie 1990.

11. Lorin Fortuna _ Legitimitatea unui presedinte, publicatia Victoria, Timisoara, nr. 1, ianuarie 1991.

12. *** Luptatorul banatean, Timisoara, nr. 1 /1989, publicatie pirat, nesemnata si neasumata, dar editata si difuzata de catre fosta conducere a fostului oficios PCR al judetului Timis: Drapelul rosu, incepand cu 22.12.1989, pana la sfarsitul anului 1989.

13.  *** - Comunicat din partea unui grup de membri fondatori ai FDR, Renasterea banateana, Timisoara, 08.02.1990.

14. ***- Precizare (cu privire la autodesfintarea FDR), Renasterea banateana, Timisoara, 17-18.02.1990.

15. Rodica Ruja Danila - Zilele fierbinti ale Timisoarei, Renasterea banateana, Timisoara, 14.01.1990.

16. ***-Unde sunt mortii Timisoarei? _ Un nou «cimitir secret «  in Cimitirul Eroilor. Renasterea banateana, Timisoara, 16.01.1990

PROGRAMUL POLITIC "TIMISOARA"

Programul politic "Timisoara" reia, in parte, obiectivele de transformare sociala si politica incluse in Proclamatia Frontului Democratic Roman, adaptandu-le si completandu-le astfel incat sa raspunda necesitatii stringente de a scoate Romania din grava criza morala, materiala si politica, in care a fost adusa de catre guvernarile postrevolutionare, care s-au succedat la conducerea tarii, pana in prezent, si de a o transforma intr-un Stat National democrat.

Propunem Poporului Roman infaptuirea urmatoarelor actiuni reformatoare fundamentale, pentru a-i reda detinerea Puterii supreme in Stat si a instala adevarata democratie, ca forma de guvernare, precum si de a reface economia, in vederea asigurarii unei existente demne, din punct de vedere material si moral, pentru intreaga populatie a tarii:

1) Organizarea unui referendum national, in care Poporul Roman, care a infaptuit Revolutia Romana din decembrie 1989, sa hotarasca, in deplina cunostinta de cauza, ce fel de forma de Stat doreste sa instaleze in Romania, in ce mod doreste sa-si aleaga reprezentantii

Programul politic "Timisoara" este un program politic principial, realizat de catre o parte a celor care, in data de 20.12.1989, la Timisoara, au fondat Frontul Democratic Roman, organizatie politica infiintata in ilegalitate, care si-a asumat conducerea revoltei timisorene, izbucnita in data de 16.12.1989 si transformarea acesteia in revolutie, dandu-i un program politic reprezentat de: Proclamatia Frontului Democratic Roman (difuzata in dimineata zilei de 21.12.1989) si conducand aceasta revolutie pana dupa caderea fostului regim comunist-ceausist, cand s-a constituit, in capitala tarii, Frontul Salvarii Nationale, organizatie politica ce nu a avut nici un rol in infaptuirea adevaratei Revolutii Romane din decembrie 1989, in perioada 16-22.12.1989, dar care a acaparat, prin mijloace manipulatorii si subversive, Puterea suprema in Stat si a confiscat astfel aceasta revolutie, anihilandu-i si deturnandu-i, in timp, printr-o evolutie corespunzator dirijata, obiectivele de transformare oficiala, nimicindu-i astfel idealurile si aspiratiile.

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

carora sa le delege temporar Puterea suprema in Stat, pentru a guverna tara, in ce mod sa se evalueze eficienta si responsabilitatea actului de guvernare a tarii, precum si cum sa fie tratate acele partide politice si acei reprezentanti ai respectivelor partide care, profitand de increderea Poporului Roman, care i-a ales in calitate de reprezentanti carora sa le incredinteze Puterea suprema in Stat, pentru a guverna tara in numele si in folosul Poporului Roman, i-au inselat increderea, practicand o politica de sabotare a intereselor Poporului Roman in favoarea promovarii intereselor unor sfere clientelare politice asociate, i-au jefuit proprietatea de Stat, l-au manipulat si il manipuleaza continuu pentru a nu-si putea exercita pe deplin constient si in mod optim, rolul de unic detinator al Puterii supreme in Stat, redobandit de la fostul regim comunist-ceausist dictatorial, prin infaptuirea unei revolutii.

2) Reorganizarea fundamentala a invatamantului public astfel incat accentul principal si fie mutat de pe instructie pe educatie, rolul fundamental al acestui invatamant urmand a deveni cel de a transforma individul (care gandeste si se manifesta public in mod egoist, sau chiar meschin), in cetatean (care gandeste si se manifesta public in mod echilibrat, sau chiar altruist), avand ca obiectiv fundamental urmator: transformarea, in timp, a populatiei Romaniei, din Popor (format in majoritate din indivizi) in Natiune (formata in majoritate din cetateni), asa cum a reusit sa devina, pentru un timp relativ scurt, in timpul si dupa Revolutia Romana din decembrie 1989.

3) Refacerea economiei de Stat pana la nivelul necesar asigurarii bunurilor casnice de stricta necesitate, precum si a principalelor servicii casnice catre populatie, la preturi corespunzatoare, accesibile populatiei, si nu la preturi care sa urmareasca realizarea unui profit exagerat, atat de catre producator, cat si de catre comerciant, sau de catre prestatorul de servicii, asa cum se intampla in prezent.

4) Refacerea sistemului de ingrijire a sanatatii si de ocrotire sociala, de catre Stat si in proprietatea Statului, astfel incat sa poata fi asigurata populatiei prestarea unor servicii corespunzatoare din punct de vedere calitativ, in mod gratuit.

5) Refacerea Armatei astfel incat sa se bazeze pe serviciul militar obligatoriu, singurul care poate asigura o educatie si o prestatie militara care sa mearga pana la sacrificiu, daca este nevoie, precum si renuntarea la mercenariatul militar practicat in prezent, care formeaza militari dornici de imbogatire, la cheremul celor care-i platesc si nu la dispozitia Poporului Roman, care trebuie

aparat.

6) Stabilirea unui sistem de taxe si impozite care sa nu sufoce initiativa privata si sa permita realizarea si functionarea eficienta a unei economii private, in completarea celei de Stat si nu in locul celei de Stat.

7) Revenirea Fortei de asigurare a ordinii publice (Politia) la regimul militar de organizare, cu purtarea uniformei specifice, nu doar de catre subordonati, ci si de catre conducatori, cu inasprirea corespunzatoare a pedepselor aplicate impotriva infractiunilor grave (mari pagube aduse avutiei publice, mari acte de coruptie, tradare a intereselor nationale, trafic de droguri), precum si reintroducerea pedepsei cu moartea, pe o durata limitata de timp, necesara combaterii ferme a actualei stari de grava infractionalitate, scapata practic de sub control, in care infractorii cei mai periculosi s-au dovedit a fi rechinii politici, care, prin manipulare, trafic de influenta si politica clientelara, au confiscat si deturnat obiectivele Revolutiei Romane din decembrie 1989 si au subminat si submineaza transformarea Romaniei intr-un Stat de drept.

8) Infiintarea unei noi Puteri Centrale de Stat: Puterea centrala Mediatica, sub forma institutiei: Societatea Nationala Multimedia, finantata de la bugetul de Stat, al carei conducator (presedinte) sa fie ales direct de catre Poporul Roman, in cadrul alegerilor generale, Putere care sa indeplineasca obiectivul fundamentat de a informa corect si deplin Poporul Roman, pentru a-l feri de manipulare si a-i da posibilitatea sa-si exercite, in mod corect si eficient, suveranitatea, adica detinerea exclusiva a Puterii supreme in Stat.

9) Infiintarea unei noi Puteri Centrale de Stat: Curtea Nationala Constitutionala, finantata de la bugetul de Stat, ai carei membri si conducator (presedinte) sa fie alesi direct de catre Poporul Roman, in cadrul alegerilor generale, avand obiectivul fundamental de a supraveghea modul in care este respectata si aplicata Constitutia Romaniei, precum si modul in care functioneaza celelalte Puteri centrale de Stat (Puterea Conducatoare _ Presedintie, Puterea Legislativa _ Parlament, Puterea Administrativa _ Guvern si Puterea Mediatica _ Societatea Nationala Multimedia), urmand a atentiona public conducatorii celorlalte Puteri centrale de Stat, in cazul in care aceste Puteri nu sunt exercitate conform prevederilor constitutionale si a legilor corespunzatoare, sau nu sunt exercitate in mod eficient, precum si de a dispune organizarea de alegeri anticipate, pentru conducerea unei Puteri Centrale de Stat, in cazul in care se constata manifestarea de incompetenta, sau rea vointa, in exercitarea respectivei Puteri.

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

10) Modificarea Constitutiei Romaniei in conformitate cu optiunile fundamentale constitutionale exprimate de catre Poporul Roman, in cadrul referendumului national, mentionat anterior, organizat, in prealabil, inaintea inceperii realizarii proiectului noii Constitutii, precum si validarea

ulterioara, dupa finalizarea acestui proiect, a noii Constitutii, tot printr-un referendum national.

Comitetul de Initiativa pentru fondarea

Partidului National din Romania

APEL

pentru fondarea Partidului National din Romania

1. Un Popor, format in majoritate din indivizi (care gandesc predominant egoist, sau chiar meschin), care aspira la evolutia spre stadiul de: Natiune, formata, in majoritate, din cetateni (care gandesc dominant, sau chiar predominant altruist, cum a devenit, pentru putina vreme, in timpul si dupa Revolutia Romana din decembrie 1989, Poporul Roman), are nevoie de un Partid National autentic, care sa-si asume infaptuirea acestei transformari.

2. Evolutia de la stadiul de Popor la stadiul de Natiune se poate realiza, din punct de vedere politic, numai pe baza unei doctrine politice specifice, de orientare nationala, aplicata de catre un partid national.

3. Desi Constitutia Romaniei prevede faptul ca Romania este Stat National, de la Revolutia Romana din decembrie 1989 si pana in prezent, in Romania, nu a existat un partid national autentic, care sa poata fi receptat, ca atare, de catre Poporul Roman, pentru a beneficia corespunzator de increderea majoritatii electoratului roman si a ajunge la guvernarea tarii.

4. In Romania au existat, in perioada postrevolutionara, partide politice care, chiar daca s-au declarat si nationale, sau aplicand o doctrina politica nationala, n-au intrunit conditiile necesare existentei unui partid national autentic, motiv pentru care nu s-au bucurat de increderea corespunzatoare a electoratului roman, pentru a ajunge la guvernarea tarii.

5. Pentru fondarea unui partid national autentic este nevoie de:

a. - oameni cu credit moral dovedit, care sa-si asume initiativa in acest sens;

b. - o ideologie politica specifica, elaborata corespunzator, care sa fie asumata si promovata ca doctrina politica nationala;

c. - o mediatizare corespunzatoare;

d. - o capacitate logistica corespunzatoare;

e. - o transparenta si o sinceritate corespunza toare intre membrii fondatori.

6. Lipsa unui partid national autentic va avea, in timp, drept consecinta destramarea Statului National unitar roman, ca urmare a actiunilor subversive intreprinse de catre sfere de interese politice, etnice, masonice si chiar

mafiote, care s-au organizat, inclusiv la nivel politic, sub forma unor grupari clientelare, care au interese in acest sens si actioneaza concertat in acest scop, pentru a-si indeplini, in timp, obiectivele urmarite.

7. Existenta unor partide politice care prezinta anumite caracteristici specifice unui partid national, dar care manifesta, totodata, alte lacune, sau anomalii fata de modul de organizare si functionare specifice unui partid national autentic, nu raspunde cerintei majore privind existenta unui partid national autentic, capabil sa ajunga la guvernarea tarii si sa puna in aplicare o doctrina politica nationala.

8. Fondarea unui partid national autentic nu poate fi la indemana unei singure persoane, a unui grup de persoane, sau chiar a unei categorii de persoane, fara a se impune anumite garantii, absolut necesare, privind faptul ca initiativa fondarii respectivului partid national, de catre fondatorii sai, nu va reprezenta un act de manipulare politica a populatiei, in favoarea unor interese clientelare.

9. Fondarea unui partid national autentic nu se poate realiza decat pe o baza de masa corespunzatoare, de orientare nationala, careia sa i se castige increderea deplina, precum si sprijinul necesar in vederea realizarii acestui obiectiv.

10. Avand in vedere cele expuse anterior, facem apel catre toti oamenii de buna credinta, ce manifesta o constiinta nationala corespunzatoare, sa se asocieze acestui demers de fondare a Partidului National din Romania, intreprins de catre:

Comitetul de Initiativa pentru

fondarea Partidului National din Romania

Nota redactiei:

Personele care doresc sa dea curs acestui apel si sa se implice corespunzator in fondarea Partidului National din Romania se pot adresa, in acest sens, inclusiv Redactiei revistei Politica Nationala, trimitand, pe adresa Redactiei, o solicitare scrisa, in care vor mentiona urmatoarele date: nume, prenume, adresa, numar de telefon, studii, varsta, daca au sau nu antecedente penale, precum si daca au facut sau nu parte si din alte partide.

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

ANEXa

A. Documente

1. Documente fundamentale emise si difuzate de catre FDR pana
la aparitia FSN

a. Proclamatia FDR din data de 21.12.1989, dimineata

Din insarcinarea Comitetului de actiune al Frontului Democratic Roman, dam citire urmatoarei proclamatii:

I. Frontul Democratic Roman este o organizatie politica, constituita la Timisoara, pentru a realiza un dialog cu Guvernul Roman in scopul democratizarii tarii.

Frontul Democratic Roman conditioneaza inceperea acestui dialog de demisionarea presedintelui Nicolae Ceausescu.

II. Propunem Guvernului Roman ca baza de discutie urmatoarele revendicari:

1. Organizarea de alegeri libere.

2. Libertatea cuvantului, a presei, a radioului si a televiziunii

3. Deschiderea imediata a granitelor de stat.

4. Integrarea Romaniei, in randul statelor care garanteaza si respecta drepturile fundamentale ale omului.

5. Eliberarea neintarziata a tuturor detinutilor si dizidentilor politici din Romania

6. Revitalizarea economiei nationale

7. Reforma invatamantului in spirit democrat.

8. Dreptul de a manifesta liber.

9. Libertatea reala a cultelor religioase.

10. Imbunatatirea asistentei medicale si a alimentatiei publice.

III. Referitor la evenimentele din Timisoara:

1. Cerem cu fermitate sa fie trasi la raspundere cei care au dat ordin sa se traga in Popor.

2. Cerem restituirea decedatilor pentru a fi ingropati dupa datina, cu doliu national.

3. Cerem eliberarea imediata a tuturor celor arestati in urma manifestatiei.
4. Cerem incetarea, pe viitor, a oricaror represalii asupra participantilor la demonstratiile de la Timisoara.

5. Cerem autoritatilor recunoasterea oficiala a Comitetului de actiune a Frontului Democratic Roman, infiintat la Timisoara si initierea unui dialog.

6. Multumim colectivului Teatrului National din Timisoara pentru sprijinul acordat.

IV. Frontul Democratic Roman adreseaza tarii intregi urmatoarea chemare:

1. Cerem intregului Popor Roman sa ni se alature in lupta pentru democratizarea tarii.

2. Formati in toate orasele tarii, in intreprinderi si in institutii, Comitete ale Frontului Democratic Roman, care sa asigure coordonarea miscarii de democratizare nationala.

3. Revendicati drepturile constitutionale in mod pasnic si fara violenta!

4. Intrati in greva generala incepand de azi 21 decembrie 1989, pana la victoria finala, cu exceptia sectoarelor de baza ce nu pot fi intrerupte.

(data publicitatii in dimineata zilei de
21 decembrie 1989 la Timisoara)

N.R.: text redactat de un colectiv condus de Lorin Ioan Fortuna, cadru didactic la Institutul Politehnic Timisoara

b. Rezolutia finala a Adunarii Populare din Timisoara referitoare la instituirea adevaratei democratii si libertati in Romania

din data de 22.12.1989, dimineata

I. Adunarea Populara a tuturor locuitorilor din Banat si din alte parti ale tarii, adunati intre 20_22 decembrie 1998 la Timisoara DECLARa INSTITUIREA ADEVaRATEI DEMOCRATII SI LIBERTATI PE INTREG CUPRINSUL TaRII,

II. In legatura cu aceasta, Adunarea Populara din Timisoara

H O T a R a S T E:

1. Demiterea din functiile de partid si de stat a dictatorului Nicolae Ceausescu si a sotiei sale _ hidoasa Elena Ceausescu _ precum si tuturor membrilor lor de familie si tragerea lor la raspundere, in cadrul unui proces judecat de o instanta competenta, conform procedurii legale;

2. Tragerea la raspundere in cadrul unor procese judecate de catre instante competente si conform

procedurii legale a calailor care au dat dispozitie si au executat ordinele de a trage in populatia civila, in timpul si datorita demonstratiilor pentru democratizarea si liberalizarea tarii si inlaturarea dictatorului Nicolae Ceausescu si a clanului sau;

3. Identificarea celor disparuti precum si a cadavrelor celor ucisi, in mod criminal, in timpul demonstratiilor din intreaga perioada a dictaturii Ceausescu si inmormantarea dupa datina a martirilor eroi, urmata de ridicarea unor monumente in cinstea lor, in orasele in care au cazut.

4. Eliberarea si reabilitarea tuturor detinutilor si dizidentilor politici care, in mod indreptatit, si-au exprimat dezacordul fata de politica dictatoriala a lui Nicolae Ceausescu;

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

contribuit prin faptele lor de curaj la inlaturarea dictaturii si indeamna intregul Popor la continuarea demonstratiilor pasnice pana la indeplinirea tuturor obiectivelor si hotararilor adoptate prin prezenta rezolutie.

IV. Adunarea Populara din Timisoara saluta ostasii bravei noastre armate care nu s-au supus ordinelor criminale de a trage in populatie si ii cheama, alaturi de intregul Popor, sa participe la desavarsirea democratizarii tarii in sensul celor prevazute in rezolutie, chiar daca va fi nevoie sa ripostam dictaturii cu armele in mana.

V. Adunarea Populara din Timisoara se inchina cu smerenie in fata memoriei eroilor care si-au varsat sangele pentru infaptuirea idealurilor noastre, murind pentru rasturnarea dictaturii, pentru democratie, libertate si unitate nationala si infiereaza hotararea dictatorilor de a da ordinul criminal de a se trage in populatia tarii.

VI. Adunarea Populara din Timisoara aduce multumiri tuturor Popoarelor Lumii, ca si romanilor aflati in exil, datorita regimului dictatorial, care prin hotararile si indemnurile lor au ridicat moralul Poporului Roman,fiind alaturi de noi pe tot parcursul luptei pentru libertate, dreptate si democratie.

VII. Pentru conducerea activitatii de stat pe intreg cuprinsul tarii, Adunarea Populara din Timisoara hotaraste instituirea noului PARLAMENT al tarii in care sa fie reprezentata toata natiunea romana si care sa fie imputernicit sa ia toate masurile necesare in interesul intregii natiuni.

N.R.: text redactat de un colectiv condus de Radu Motica, doctor in drept, cadru didactic la

Universitatea Timisoara

5. Instituirea unui Guvern provizoriu si preluarea provizorie a conducerii locale de Stat de catre cei mai competenti cetateni ai patriei;

6. Organizarea de alegeri libere si democratice la toate nivelele si desemnarea organelor de conducere pe criteriul competentei si integritatii morale;

7. Instaurarea unui regim cu adevarat democratic in toate domeniile vietii publice si alegerea libera, de catre Popor, a sistemului si liniei politice si economice a tarii, care sa garanteze drepturile si libertatile cetatenesti consfintite in Constitutie si legile tarii, precum si in conventiile si actele internationale, in scopul cresterii bunastarii materiale si spirituale a poporului nostru si intarirea puterii economice a patriei;

8. Separarea activitatii politice de activitatea de stat;

9. Abrogarea tuturor legilor si a celorlalte acte normative cu continut antidemocratic si care nu sunt in interesul maselor populare si revizuirea intregului sistem legislativ in scopul democratizarii si liberalizarii tarii;

10. Restabilirea legaturilor diplomatice si consulare cu toate statele, care au suspendat sau intrerupt aceste relatii cu tara noastra datorita dictatorului Nicolae Ceausescu si a clanului sau si dezvoltarea in continuare a relatiilor de prietenie cu toate statele lumii, cu respectarea normelor si principiilor dreptului international;

III. Adunarea Populara din Timisoara saluta cu entuziasm patriotic intreaga populatie a tarii care participa la desavarsirea democratizarii si liberalizarii tarii, prin demonstratii pasnice cu caracter patriotic si in acelasi timp pe toti cetatenii patriei care, pana in acest moment, au

c. Proclamatia FDR tiparita sub forma de manifest, in 4 limbi, cu titlul: "A cazut tirania" _ in data de 22.12.1989, la amiaza
(N.R. - este prezentata sub forma de reproducere fotografica in cadrul prezentei anexe)

2. Documente importante emise si difuzate de catre FDR dupa

aparitia FSN

a. Declaratie a Comitetului Frontului Democratic Roman din Timisoara din data de 23.12.1989, dupa amiaza

Avand in vedere constituirea, in capitala, a Frontului Salvarii Nationale, Comitetul Frontului Democratic Roman din Timisoara hotaraste:

1. Afilierea Frontului Democratic Roman la programul Frontului Salvarii Nationale.

2. Integrarea Frontului Democratic Roman in cadrul Frontului Salvarii Nationale

3. Includerea Comitetului din Timisoara, al Frontului Democratic Roman in Comitetul National al Frontului Salvarii Nationale.

4. Comitetul Frontului Salvarii Nationale din Timisoara astfel format, este condus de urmatorul Birou Executiv:

1. Lorin Fortuna _ presedinte;

2. Claudiu Iordache _ vicepresedinte;

3. Mihaela Munteanu _ secretara;

4. Stefan Ivan _ membru;

5. Petrisor Morar _ membru.

(transmisa telefonic, la Bucuresti, la TVR, Consiliului Frontului Salvarii Nationale, precum si inmanata personal lui Ion Iliescu, impreuna cu celelalte documente emise si difuzate de catre FDR, pana atunci, de catre o delegatie a FDR, trimisa special in acest scop, in ziua de 24 decembrie 1989)

N.R.: act semnat de Lorin Ioan Fortuna

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

b. Interviu cu domnul Lorin Ioan Fortuna,

liderul Frontului Democratic Roman, din Timisoara,

publicat in data de 27.12.1989

- Stimate domnule Fortuna, prezentarea dumneavoastra ni se pare fireasca, ca venind in intampinarea dorintei celor care vor sa va cunoasca mai bine?

- M-am nascut in 1948 la Radauti, in Bucovina. Am absolvit Facultatea de Electronica si telecomunicatii din Bucuresti, in 1972, fiind repartizat la Centrul teritorial de calcul electronic din Timisoara. Din 1976 m-am transferat la Institutul Politehnic, unde lucrez si in prezent, in calitate de sef de lucrari suplinitor la Catedra de Electronica si telecomunicatii (la o disciplina de telecomunicatii) a Facultatii de Electrotehnica. Am condus in ultima perioada un colectiv de cercetare care s-a ocupat si a obtinut rezultate notabile in domeniul vorbirii artificiale si a dialogului om-masina. Sunt casatorit si am o fetita.

- Publicatia noastra reprezinta organul de presa al Frontului Democratic Roman, din Timisoara. Cum s-a constituit el si care sunt principalele sale elemente caracteristice?

- Frontul Democrat Roman (FDR) s-a constituit in ilegalitate, fiind prima organizatie politica de masa cu o platforma distincta, enuntata prin Proclamatia de infiintare, din 20 decembrie 1989. Frontul a organizat si condus desfasurarea revolutiei, de la Timisoara, pana la victoria finala. Dupa izbucnirea revolutiei si la Bucuresti, am considerat insa necesar sa ne integram deplin Frontului Salvarii Nationale, apreciind ca numai printr-o conducere unitara, pe plan central, cu sediul la Bucuresti, putem asigura cele mai bune conditii pentru victoria finala a revolutiei.

- Integrarea Frontului Democratic Roman in cadrul Frontului Salvarii Nationale reprezinta o optiune definitiva?

- Ne-am asumat platforma Frontului Salvarii Nationale si ne integram acestui organism pana la alegeri, cand intentionam sa ne sustinem o platforma proprie, apartinand practic unei formatiuni politice independente. Noi am propus, de altfel, la Bucuresti, elaborarea unei platforme comune cu Frontul Salvarii Nationale, cu pastrarea denumirii Frontului Democratic Roman, in semn de recunoastere a rolului istoric pe care l-a avut el in declansarea revolutiei ce a condus la rasturnarea odioasei dictaturi.

- Obiectivele actuale ale Frontului Salvarii Nationale prevad, pentru actuala perioada si constituirea organelor locale ale puterii si pregatirea viitoarelor alegeri. Cum actionati in acest sens?

- Continuam, independent, actiunea de constituire si a structurilor de masa ale Frontului Democratic Roman,

care vor fi incluse, evident pana la alegeri, in componenta Frontului Salvarii Nationale. Intentionam insa sa organizam functionarea unor organe proprii de propaganda, inclusiv a acestui ziar, care se adreseaza, incepand de astazi, tuturor celor care adera la platforma noastra democratica.

- Revenim, totusi, la intrebarea noastra. Care sunt, deci, accentele care se pun in aceasta importanta activitate de constituire a organelor locale ale puterii?

- Desigur, activitatea este in curs de derulare, in multe unitati economice, localitati sau institutii, ea fiind deja finalizata. Apar insa o serie de probleme referitoare la modul in care trebuie constituite aceste noi organisme. Precizam, de pilda, ca alegerea acestor organisme trebuie sa fie pe deplin democratica, validata prin majoritatea voturilor colectivelor respective. In acest sens, este necesar ca alegerea sa se realizeze pe baza unor liste de propuneri facute in cadrul adunarilor generale ale oamenilor muncii, urmand ca apoi ele sa fie supuse votului organizatiilor respective. In alegerea organelor de conducere este important sa se aiba in vedere pregatirea profesionala si integritatea morala a candidatilor. In cadrul comitetelor, a caror componenta numerica este lasata momentan la latitudinea colectivelor, trebuie sa se reflecte urmatoarea compozitie: structura administrativa (conducerea), structura Frontului Salvarii Nationale (cuprinzand pe cei care au participat activ sau au aderat la lupta), precum si un reprezentant al sindicatelor liber alese, daca ele s-au constituit deja in aceste unitati. Aceasta compozitie este necesara intrucat in viitor se prevede o separare a structurii administrative de cea a Frontului, urmand ca FSN-ul sa controleze direct modul de functionare a conducerii activitatii, felul in care sunt aplicate legile si hotararile adoptate. In cazurile in care alegerea comitetelor nu s-a facut democratic, si acest aspect a fost sesizat organelor FSN de la nivel de municipiu sau judet, nu va fi validata functionarea si componenta lor, solicitandu-se reluarea alegerilor democratic, in prezenta unui reprezentant al FSN, de la nivelele superioare.
- Intre obiectivele Frontului Democratic Roman se situeaza, de buna seama, si revitalizarea tuturor sectoarelor de activitate economico _ sociala. Cum apreciati, de exemplu, situatia actuala a agriculturii judetului, legata strans de calitatea aprovizionarii populatiei?

- Sintetizand, as sublinia, in primul rand, faptul ca, in ciuda unor mari dificultati generate de modul defectuos de organizare si functionare a agriculturii, in perioada

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

trecuta, judetul dispune de posibilitatile necesare aprovizionarii cu produsele de baza de care populatia are mare nevoie.

- Din perspectiva viitoarelor alegeri ce-si propune Frontul Democrat Roman si ce anume solicita el celor care adera la platforma lui?

- Dorim, mai ales, in mod sincer, sa realizam cele mai bune conditii de afirmare pe toate planurile a valorii umane, care sa se reflecte prin autentice realizari in toate domeniile de activitate din Banat si din intreaga tara. Cerem insa alegatorilor sa ne acorde toata increderea lor si sa ne sprijine in respectarea ordinii, in reluarea activitatii normale in toate sectoarele, sa dea dovada de maturitate cetateneasca in alegerea actualelor structuri democratice provizorii de conducere, pe baza competentei profesionale, a integritatii morale, a atasamentului fata de valorile democratiei reale, impuse prin jertfa celor care au luptat pentru afirmarea lor.

- V-am ruga, in incheiere, definiti rolul pe care trebuie sa-l aiba, in continuare, tineretul, afirmat deja ca o puternica forta sociala, cu o contributie decisiva la rasturnarea cruntei tiranii?

- Tinerii, care speram sa reprezinte o puternica baza de masa a Frontului nostru, trebuie sa ramana elementele catalizatoare in promovarea noului, in asigurarea consolidarii puterii nou instituite. Este necesar, in acest sens, ca elanul specific varstei lor tinere sa fie conjugat cu experienta maturilor, in solutionarea problemelor complexe ce stau in fata revitalizarii activitatii economico _ sociale. Dorim ca tineretul nostru sa fie pregatit in spiritul valorilor autentice ale democratiei, pentru care au militat si luptat cu intreaga lor daruire, abnegatie si spirit de sacrificiu.

Gheorghe Crisan

NR: interviu inclus in publicatia Victoria, nr. 1, 27.12.1989

c. Publicatia "VICTORIA" _ primul numar, ca organ de presa editat de Frontul Democratic Roman la sfarsitul lunii decembrie 1989

(N.R. - este prezentata sub forma de reproducere fotografica in cadrul prezentei anexe)

d. Declaratia de autodesfiintare a Frontului Democratic Roman

(Comunicat din partea unui grup de initiativa a Frontului Democratic Roman)

Frontul Democratic Roman (FDR), ca organizatie politica de masa, s-a constituit la Timisoara in data de 20 decembrie 1989, in jurul orei 13, de catre un comitet fondator, format din reprezentanti ai demonstrantilor prezenti la acea data in piata Operei, care a ales, ca organ executiv de conducere, un birou executiv format din cinci membri. Ulterior la acest comitet au aderat si alti membri, iar componenta biroului executiv a suferit o serie de modificari.

In noaptea de 20/21 decembrie 1989 a fost redactata proclamatia care reprezenta platforma program a FDR, care a fost apoi citita in repetate raduri, de la balconul Operei, fiind transmisa tarii intregi, precum si unor agentii de presa de peste hotare.

FDR a organizat si condus revolutia, de la Timisoara, din data de 20 decembrie 1989, pana la victoria finala, reusind sa mobilizeze in acest scop marea majoritate a populatiei orasului.

Totodata, prin intermediul unei actiuni spectaculoase, a fost sprijinita si declansarea insurectiei in Arad.

Modul de lupta impus de FDR a avut la baza principiul non-violentei, asociat cu actiuni de declansare a grevei generale.

Odata cu izbucnirea revolutiei in capitala, urmata de infiintarea Frontului Salvarii Nationale (FSN), constient de faptul ca numai printr-o conducere centralizata a tuturor

fortelor insurectionale era posibila victoria finala, intr-un timp cat mai scurt, FDR a hotarat sa se integreze in FSN si a participat la alegerea primului Consiliu judetean al FSN, in judetul Timis, precum si a primului Consiliu municipal, in Timisoara, alaturi de reprezentanti ai armatei si ai unor intreprinderi importante din judet si municipiu. In conditiile infiintarii altor partide politice si a anuntarii deciziei FSN de a candida la alegeri, consideram ca misiunea FDR, in cadrul FSN, s-a incheiat si ca FDR trebuie sa se autodesfiinteze pentru a putea ramane un simbol a revolutiei, integrat evenimentelor ce au avut loc la Timisoara.

Multumim cu aceasta ocazie tuturor celor care ne-au sprijinit si urmat in lupta pentru cucerirea libertatii si aducem un pios omagiu de recunostinta, celor care au platit cu viata si cu sangele lor pretul acestei libertati.

Ne propunem sa aniversam aceste evenimente, precum si sa comemoram pe martirii lor, in fiecare an, in ziua de 20 decembrie, ora 13.

Rugam totodata pe toti acei membri sau simpatizanti ai FDR, care doresc sa activeze politic, mai departe, in cadrul unui partid, sa nu foloseasca denumirea de FDR, ci sa se multumeasca de a-l revendica doar ca un punct de plecare, deoarece FDR este legat de intregul oras Timisoara si totodata de intreaga tara.

Angrenarea in politica a FDR ar provoca, in mod

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

inevitabil, scindarea membrilor si sustinatorilor sai, iar implicarea FDR in lupte politice cu alte partide i-ar stirbi, in mod inevitabil, prestigiul initial, pe care l-a dobandit ca forta politica, care a declansat si condus revolutia la Timisoara.

Semneaza din partea Comitetului fondator al FDR

l Fortuna Lorin, fost presedinte al biroului executiv al FDR

l Iordache Claudiu, Chis Ioan, Badilescu Nicolae, Traistaru

Maria, Munteanu Mihaela _ fosti membri ai biroului executiv al FDR

l Milutin Luminita, Albutiu Dan, Capotescu Mircea, Oancea Viorel, Oprea Beni, Sanda Adrian, Sarmes Dana, Motica Radu, Nadasdi Andrei _ fosti membri FDR

(Comunicat publicat in ziarul Renasterea banateana din 8.02.1990 si prezentat la TVR, cateva zile mai tarziu)

N.R.: text redactat de Lorin Ioan Fortuna si publicat in Renasterea banateana, Timisoara, 08.02.1990, precum si prezentat la Televiziunea Romana, in aceeasi zi

e. Primim la Redactie

(sesizare publica din partea unor persoane privind aparitia unui partid cu demirea prescurtata de FDR)

In data de 8 februarie 1990, la Televiziunea Romana Libera si la "Renasterea banateana" s-a dat un comunicat cu privire la autodizolvarea FDR.

In hotararea publicata in "Renasterea banateana" se specifica: "Consideram ca misiunea FDR in cadrul FSN s-a incheiat si ca FDR trebuie sa se autodesfiinteze, pentru a putea ramane un simbol al Revolutiei, integrat evenimentelor ce au avut loc la Timisoara". Urmarind la TVLR constituirea Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala, format din partidele politice si C-FSN, am constatat ca dintre partidele politice existente face parte si FDR, care, la constituire, a fost reprezentat de P. Morar, Dumitrescu (Demetrescu) si inca un domn caruia nu i-am retinut numele. Cu ce drept acesti domni si-au permis sa foloseasca denumirea de FDR in inregistrarea legala care s-a facut in 9 februarie a.c., ora 13, dupa hotararea publicata cu o zi inainte de catre Comitetul fondator, in care nu apare nici unul din cei trei reprezentanti.

In hotararea publicata se specifica: "Rugam totodata

pe toti acei membri sau simpatizanti ai FDR, care doresc sa activeze politic, pe mai departe, in cadrul unui partid, sa nu foloseasca in acest scop denumirea de FDR, care este legat de intregul oras Timisoara".

Nu trebuie uitat faptul ca pe data de 20 decembrie 1989 toti participantii la demonstratia din Piata Operei s-au constituit in FDR, ca organizatie politica de masa, Comitetul fondator, format din reprezentanti ai demonstrantilor, a condus in mod organizat lupta in continuare. Toti cei prezenti in acele zile fierbinti sunt membrii fondatori si nu permitem nimanui sa se foloseasca de FDR, indiferent in ce scop, indiferent daca au facut parte sau nu din Comitetul fondator.

Rugam insistent ca domnii P. Morar, Dumitrescu si ceilalti sa faca bine sa schimbe denumirea partidului lor, in mod public si sa-si prezinte platforma program.

HARI DARVIN, EUGEN DRaGHICI,

muncitori la Intreprinderea de autoturisme Timisoara (text publicat in Renasterea banateana, Timisoara, nr. 36, 15.02.1990)

f. Precizare in legatura cu autodesfiintarea Frontului Democratic Roman

Referitor la sesizarea unor cititori privind aparitia in cadrul Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala a unui partid cu numele '' Frontul Democratic Roman'', precizam urmatoarele:

- Acest partid a fost inregistrat de un grup de membri ai F.D.R., fara aprobarea conducerii F.D.R., care se pronuntase pentru autodesfiintare.

- Cele trei persoane care si-au asumat reprezentarea acestui ''F.D.R.'' in C.P.U.N. nu au participat la infiintarea F.D.R. aderand la acesta abia in faza in care situatia politica din Timisoara era clar transata in favoarea F.D.R., sau chiar mult dupa aceea.

- Astfel dl. Morar Petrisor a aderat la F.D.R. dupa constituire, fiind cooptat in conducere abia in faza finala si nu datorita unor merite deosebite, ci datorita profesiei

sale de economist, de care era nevoie in acel moment pentru conducerea unei comisii economice.

- Dl. Dumitrescu Constantin are tupeul de a se recomanda in fata tarii intregi, in C.P.U.N. drept purtator de cuvant al F.D.R. si student, uitand ca a fost exmatriculat din Facultatea de Constructii pentru dezinteres total fata de procesul de invatamant, dupa ce a repetat diversi ani de studii.

- Cat despre dl. Craciunescu, acesta este o aparitie foarte recenta si inedita in cadrul acestui partid, probabil dupa 1 februarie 1990, si care, prin prezenta sa, starneste, in primul rand, mirarea si consternarea celor de la Institutul Politehnic '' Traian Vuia'' Timisoara, unde functioneaza ca gestionar, si unde este cunoscut ca orice, numai ca luptator pentru libertate si democratie nu.

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

- Ne afiliem, de aceea, cerintei exprimate de cei doi corespondenti si somam asa zisul ''F.D.R.'' sa-si schimbe de urgenta denumirea, si in mod public, in caz contrar urmand a se cere, in mod oficial, excluderea din C.P.U.N., pentru impostura, a falsului ''F.D.R.''.

Totodata, avand in vedere insa rolul jucat de F.D.R. in revolutie, precum si dorinta multora din membrii sai, consemnati sau anonimi, de a-l reactiva ca pe o formatiune politica puternica, in masura sa reprezinte cu cinste si demnitate Timisoara, intr-un viitor parlament al tarii, consideram ca o astfel de initiativa trebuie sa fie precedata de o consultare larga a populatiei orasului, efectuata prin presa, si numai daca se va dovedi ca exista un sprijin serios in acest sens, exprimat de un mare numar de oameni, comparabili cu cel din perioada revolutiei, ar putea fi demarata o astfel de actiune.

- In caz contrar, nu vor rezulta decat partide fantoma, situate in remorca F.S.N., sau a altor grupari politice, dar

care isi vor aroga reprezentari si merite fictive.

- Orasul martir de pe Bega nu poate si nu trebuie sa fie reprezentat intr-un viitor parlament al Romaniei libere de un partid local, decat daca acesta ii exprima cu adevarat vointa si aspiratiile si are in frunte oameni de calitatea necesara.

In numele unui grup de membri ai fostului F.D.R.

Fortuna Lorin Ioan _ fost presedinte

(text publicat in Renasterea banateana,

Timisoara, 17-18.02.1990)

N.R. Contestatia juridica nu s-a mai efectuat deoarece FDR-ul inregistrat juridic s-a numit: Frontul Democrat Roman, iar cel fondat in 20.12.1989, care a declansat si condus Revolutia Romana din decembrie 1989, pana in data de 22.12.1989, se numea Frontul Democratic Roman)

3. Documente importante emise si difuzate de catre FSN

NR: Documentele prezentate au fost selectate pentru a ilustra modul in care s-a constituit Consiliul FSN, fara a include nici un reprezentant al FDR, precum si fara a se face nici o referire scrisa cu privire la evenimentele ce au avut loc la Timisoara, precum si la rolul FDR in revolutie, ca si cand Revolutia Romana din decembrie 1989 ar fi inceput abia din momentul constituirii Consiliului FSN, teza sustinuta ulterior, inclusiv in scris, de catre Ion Iliescu, initiatorul Consiliului FSN

a. Comunicat catre tara al Consiliului Frontului Salvarii Nationale

Cetateni si cetatene,

Traim un moment istoric, clanul Ceausescu care a dus tara la dezastru, a fost eliminat de la putere. Cu totii stim si recunoastem ca victoria de care se bucura intreaga tara este rodul spiritului de sacrificiu al maselor populare de toate nationalitatile si, in primul rand, al admirabilului nostru tineret, care ne-a restituit, cu pretul sangelui, sentimentul demnitatii nationale. Un merit deosebit il au cei care ani de zile si-au pus in pericol si viata, protestand impotriva tiraniei.

Se deschide o pagina noua in viata politica si economica a Romaniei.

In acest moment de rascruce am hotarat sa ne constituim in Frontul Salvarii Nationale, care se sprijina pe armata romana si care grupeaza toate fortele sanatoase ale tarii, fara deosebire de nationalitate, toate organizatiile si gruparile care s-au ridicat cu curaj in apararea libertatii si demnitatii in anii tiraniei totalitare.

Scopul Frontului Salvarii Nationale este instaurarea democratiei, libertatii si demnitatii poporului roman.

Din acest moment se dizolva toate structurile de putere ale clanului Ceausescu. Guvernul se demite,

Consiliul de Stat si institutiile isi inceteaza activitatea. Intreaga putere de stat este preluata de Consiliul Frontului Salvarii Nationale. Lui i se vor subordona Consiliul Militar Superior, care coordoneaza intreaga activitate a armatei si a unitatilor Ministerului de Interne. Toate ministerele si organele centrale, in actuala lor structura, isi vor continua activitatea normala, subordonandu-se Frontului Salvarii Nationale, pentru a asigura desfasurarea normala a intregii vieti economice si sociale.

In teritoriu se vor constitui consilii judetene, municipale, orasenesti si comunale ale Frontului Salvarii Nationale, ca organe ale puterii locale.

Militia este chemata ca, impreuna cu comitetele cetatenesti, sa asigure ordinea publica.

Aceste organe vor lua toate masurile necesare pentru asigurarea aprovizionarii populatiei cu alimente, cu energie electrica, cu caldura si apa, pentru asigurarea transportului, a asistentei medicale si a intregii retele comerciale.

Ca program Frontul propune urmatoarele:

1. Abandonarea rolului conducator al unui singur partid si statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernamant.

2. Organizarea de alegeri libere in cursul lunii aprilie.

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

Constituindu-ne in acest Front, suntem ferm hotarati sa facem tot ce depinde de noi pentru a restaura societatea civila in Romania, garantand triumful democratiei, libertatii si demnitatii tuturor locuitorilor tarii.

In mod provizoriu, in componenta Consiliului intra urmatorii: Doina Cornea, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Laszlo Tökes, Dumitru Mazilu, Dan Desliu, general Stefan Gusa, general Victor Stanculescu, Aurel Dragos Munteanu, Corneliu Manescu, Alexandru Barladeanu, Silviu Brucan, Petre Roman, Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu, Mihai Montanu, Mihai Ispas, Gelu Voican Voiculescu, Dan Martian, capitan Lupoiu Mihail, general Voinea, capitan de rangul I Dumitrescu Emil, Neacsa Vasile, Ciontu Cristina, Baciu Marian, Bogdan Teodoriu, Eugenia Iorga, Negritiu Paul, Manole Gheorghe, Vladimir Ionescu, Adrian Sarbu, Carjan Constantin, Domokos Geza, Magdalena Ionescu, Marian Mierla, Constantin Ivanovici, Ovidiu Vlad, Bucurescu Valeriu, Ion Iliescu.

*

Dupa citirea la posturile de televiziune si radio a acestui comunicat, dl. Ion Iliescu a mai precizat:

"Deocamdata este o structura provizorie, gandita intr-un mod foarte operativ. Lista ramane deschisa. Nu aceasta va fi componenta completa a Consiliului. Am mentionat doar cateva nume de oameni care au demonstrat spirit de sacrificiu in anii tiraniei, tineri care in aceste zile au fost pe baricade, care si-au pus viata in pericol, reprezentanti ai muncitorilor, ai studentilor, ai intelectualitatii, ai armatei, acele forte care au fost active, prezente in procesul de instaurare a noului regim al puterii. Lista ramane, deci, deschisa. Pentru a putea completa componenta Consiliului, asteptam propuneri din partea tuturor categoriilor si fortelor sociale care au luptat si au invins.

Acest Comunicat este o prima platforma program a noului organism al puterii de stat din Romania. Am primit mandatul de a vi-l prezenta".

(data publicitatii in seara zilei de 22 decembrie 1989 la Bucuresti)

N.R.: text redactat de un colectiv condus de Ion Iliescu, difuzat la radio si televiziune, publicat in presa (la Timisoara in ziarul Luptatorul banatean, din 23.12.1989), precum si publicat incomplet (prin omiterea componentei provizorii a Consiliului FSN) in cartea: Ion iliescu - Revolutia Romana, editura Presa nationala, Bucuresti, 2001

3. Separarea puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca in stat si alegerea tuturor conducatorilor politici pentru unul sau cel mult, doua mandate. Nimeni nu mai poate pretinde puterea pe viata.

Consiliul Frontului Salvarii Nationale propune ca tara sa se numeasca in viitor Romania.

Un comitet de redactare a noii Constitutii va incepe sa functioneze imediat.

4. Restructurarea intregii economii nationale pe baza criteriilor rentabilitatii si eficientei. Eliminarea metodelor administrativ-birocratice de conducere economica centralizata si promovarea liberei initiative si a competentei in conducerea tuturor sectoarelor economice.

5. Restructurarea agriculturii si sprijinirea micii productii taranesti.
6. Reorganizarea invatamantului romanesc potrivit cerintelor contemporane. Reasezarea structurilor invatamantului pe baze democratice si umaniste. Eliminarea dogmelor ideologice care au provocat atatea daune poporului roman si promovarea adevaratelor valori ale umanitatii. Eliminarea minciunii si a imposturii si statuarea unor criterii de competenta si justitie in toate domeniile de activitate. Asezarea pe baze noi a dezvoltarii culturii nationale. Trecerea presei, radioului, televiziunii, din mainile unei familii despotice in mainile poporului.

7. Respectarea drepturilor si libertatilor minoritatilor nationale si asigurarea deplinei lor egalitati in drepturi cu romanii.

8. Organizarea intregului comert al tarii pornind de la cerintele satisfacerii cu prioritate a tuturor nevoilor cotidiene ale populatiei Romaniei. In acest scop, vom pune capat exportului de produse agroalimentare, vom reduce exportul de produse petroliere, acordand prioritate satisfacerii nevoilor de caldura si lumina ale oamenilor.

9. Intreaga politica externa a tarii sa serveasca promovarii bunei vecinatati, prieteniei si pacii in lume, integrandu-se in procesul de construire a unei Europe unite, casa comuna a tuturor popoarelor continentului. Vom respecta angajamentele internationale ale Romaniei si, in primul rand, cele privitoare la Tratatul de la Varsovia.

10. Promovarea unei politici interne si externe subordonate nevoilor si intereselor dezvoltarii fiintei umane, respectului deplin al drepturilor si libertatilor omului, inclusiv al dreptului de deplasare libera.

b. Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvarii Nationale

Un comunicat dat publicitatii de Consiliul Frontului Salvarii Nationale face cunoscuta componenta Biroului Executiv al Consiliului Frontului Salvarii Nationale:

Presedinte: Ion Iliescu

Prim vicepresedinte: Dumitru Mazilu

Vicepresedinti: Cazimir Ionescu, Carol Kiraly

Secretar: Dan Martian

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

Membrii: Bogdan Teodoriu, Vasile Neacsu, Silviu Brucan, Gheorghe Manole, Ion Caramitru, Nicolae Radu.

Au fost constituite, totdata, Comisii de lucru ale Consiliului si anume:

1. Comisia de reconstructie si dezvoltare economica. Presedinte: Bogdan Teodoriu.

2. Comisia constitutionala, juridica si pentru drepturile omului. Presedinte: Dumitru Mazilu.

3. Comisia pentru tineret. Presedinte: Vasile Neacsu.

4. Comisia pentru mediu si echilibru ecologic. Presedinte: Cazimir Ionescu.

5. Comisia pentru stiinta si invatamant. Presedinte: Gheorghe Manole.

6. Comisia pentru cultura. Presedinte: Ion Caramitru.

7. Comisia pentru minoritati nationale. Presedinte: Carol Kiraly.

8. Comisia pentru politica externa. Presedinte: Silviu Brucan.

9. Comisia pentru administratie locala. Presedinte: Radu Nicolae.

10. Comisia organizatorica. Coordonator: Mihail Montanu.

11. Colectivul de imputerniciti ai Consiliului. Coordonator: Sergiu Nicolaescu.

12. Colectivul pentru relatiile cu publicul si mijloacele informatiei de masa: Dan Radulescu, Cristina Ciontu, Florin Badinici.

N.R.: text publicat in Renasterea banateana, Timisoara, nr. 1, 04.01.1990

4. Documente reprezentative pentru activitatea Consiliului judetean Timis si Consiliului municipal Timisoara ale FSN, in perioada in care aceste Consilii aveau o componenta majoritara formata din reprezentanti ai Frontului Democratic Roman

a. Declaratie referitoare la constituirea Consiliului judetean Timis al

Frontului Salvarii Nationale

La data de 26.12.1989 s-a constituit, la Timisoara, Consiliul Judetean al Frontului Salvarii Nationale din judetul Timis, urmare a hotararii Adunarii generale a Frontului Democratic Roman, din Timisoara, de integrare in cadrul Frontului Salvarii Nationale. Acest Consiliu are urmatoarea componenta:

1. Fortuna Lorin - presedinte (FDR)

2. Burlacu Tudorin - vicepresedinte cu probleme

organizatorice (FDR)

3. Morar Petrisor - vicepresedinte cu probleme economice (FDR)

4. Ivan Stefan - secretar (FDR)

5. Atanasiu Lucia - membru

6. Barna Ionel (FDR)

7. Bacana Liviu (FDR)

8. Bordos Ioan

9. Barna Bodo

10. Carpanu Florentin

11. Constantin Viorel

12. Curutiu Dorel (FDR)

13. Cnejevici Florin

14. Ciura Alexandru (FDR)

15. Dunca Romeo (FDR)

16. Dragomirescu Mihai

17. Florescu Viorel (FDR)

18. Giurgev Arcadie

19. Gardan Ion

20. Ghica Constantin (FDR)

21. Haidau Mihai (FDR)

22. Iordache Claudiu (FDR)

23. Ionescu Radu

24. Iliescu Filomenia

25. Marcu Ioan (FDR)

26. Misaras Adrian (FDR)

27. Mandrila Daniel (FDR)

28. Milutin Luminita (FDR)

29. Munteanu Mihaela (FDR)

30. Negoescu Nicolae

31. Oprea Sorin (FDR)
32. Pintea Vasile

33. Popa Manole

34. Popa Constantin

35. Petrisor Petre (FDR)

36. Petrea Cristea

37. Predonescu Nicolae

38. Puri Gerhardt

39. Popescu Gheorghe

40. Radoi Mihai

41. Sasaran Gruia (FDR)

42. Stroe Constantin

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

43. Sobol Dan (FDR)

44. Traistaru Maria (FDR)

45. Munteanu Cristina (FDR)

46. Ursulescu Ionel (FDR)

47. Vazeanu Corneliu

48. Vartolas Ioan

49. Vintila Ion

50. Vartan Valentin (FDR)

51. Vladasan Emil (FDR)

Frontul Democratic Roman

Presedinte: Lorin Ioan Fortuna

N.R. Aceasta declaratie a fost data publicitatii dupa constituirea Consiliului Judetean al Frontului Salvarii Nationale al judetului Timis, rezultat in urma unor tratative purtate intre Frontul Democratic Roman, Conducerea Garnizoanei militare Timisoara, precum si fosta administratie PCR a judetului Timis.

_ In ziarul Luptatorul banatean, din data de 27.12.1989, a fost publicata o lista a Consiliului judetean Timis al FSN care este incorecta, incluzand si reprezentanti ai fostei

conduceri PCR Timis si Timisoara, care, in urma dezbaterilor care au avut loc la constituirea Consiliului judetean Timis al FSN, nu au fost acceptati.

_ Membrii FDR sunt indicati prin mentiunea: "FDR".

_ Membrii FDR care au ramas loiali conducerii FDR, pana la alegerea unui alt Consiliu Judetean al FSN - Timis, la sfarsitul lunii ianuarie 1990, sunt subliniati, ceilalti optand pentru a sprijini, in Timisoara, interesele conducerii centrale a FSN, impotriva intereselor FDR, sau urmarind alte interese.

b. Comunicat referitor la constituirea Consiliului municipal Timisoara al

Frontului Salvarii Nationale

Ieri, 27 decembrie, s-a constituit Consiliul municipal Timisoara al Frontului Salvarii Nationale, din care fac parte:

1. Ivan Stefan _ presedinte (FDR)

2. Marcu Ioan _ vicepresedinte (FDR)

3. Alamurean Pompiliu - vicepresedinte

4. Ghile Aurel _ secretar (FDR)

Membri:

5. Albutiu Dan (FDR) 20. Marinescu Gabriel (FDR)

6. Arsenescu Georgica (FDR) 21. Margineanu Simion (FDR)

7. Barbu Nicolae 22. Mirt Angela

8. Caloghera Constantin 23. Molodet Tiberiu (FDR)

9. Cioara Vasile 24. Mutiu Caius

10. Dragan Viorel (FDR) 25. Nicoara Diodor

11. Evseev Ivan (FDR) 26. Opris Nicolae

12. Gnandt Emeric 27. Otiman Paun

13. Haiduc Ioan 28. Pomorisat Svetlana (FDR)

14. Horotan Victor 29. Purice Marin

15. Ilea Emil (FDR) 30. Radosavlevici Sorin

16. Iliescu Mihai 31. Rusan Nicolae (FDR)

17. Juravle Petru (FDR) 32. Simioana Gheorghe (FDR)

18. Marchis Ionel (FDR) 33. Singer Karol

19. Marian Dumitru (FDR) 34. Stirbu Sergiu

35. Trales Ioan (FDR)

(publicat initial incomplet, in ziarul Luptatorul banatean, Timisoara, 28.12.1989, si apoi modificat si

publicat complet in ziarul Luptatorul banatean, Timisoara, 29.12.1989)

N.R.: Membrii FDR sunt indicati prin mentiunea: (FDR).

c. Comunicat din partea Consiliului judetean al Frontului Salvarii Nationale

1. In baza hotararii Consiliului judetean al Frontului Salvarii Nationale, incepand cu ziua de 27 decembrie, ora 6,00, controalele filtru pe strazile din localitatile

judetului se vor executa numai de catre echipe mixte, constituite din cadre ale Ministerului Apararii Nationale, Militiei Populare, impreuna cu reprezentanti numiti de

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

Consiliul judetean al Frontului Salvarii Nationale.

Cei care vor incalca acest ordin vor suporta pedeapsa aspra a legilor.

2. Pentru paza si apararea imobilelor de locuit, locatarii se pot constitui in echipe, pe baza de tabel aprobat de asociatia de locatari, care vor functiona pe timp de zi si noapte.

3. Sunt interzise categoric descinderile si perchezitiile domiciliare pe timp de zi sau de noapte, efectuate de catre persoane neautorizate.

Acestea se vor efectua de catre echipe formate din cadre militare, insotite de procurorul militar si un delegat al Frontului Salvarii Nationale.

(publicat publicat in Luptatorul banatean,

Timisoara, 27.12.1989)

d. Comunicat al Consiliului judetean Timis al Frontului Salvarii Nationale

Consiliul judetean al Frontului Salvarii Nationale face apel la toti cetatenii pentru pastrarea climatului de ordine si disciplina in vederea reluarii activitatii normale de productie, pentru respectarea drepturilor inviolabile ale persoanelor _ libertatea, respectarea proprietatii obstesti si particulare, inviolabilitatea domiciliului, viata si integritatea corporala.

Revolutia democratica nu se poate desfasura decat cu respectarea legii, a drepturilor si libertatii. Revolutia democratica condamna anarhia si violenta.

Justitia este a Poporului si se va putea efectua numai de catre organele alese si numite de Popor.

In acest scop, Consiliul judetean al Frontului Salvarii Nationale

HOTaRaSTE:

1. Constituirea Comandamentului judetean unic, insarcinat cu luarea masurilor de ordine, aplicarea si respectarea legii.

Comandamentul judetean unic cuprinde reprezentanti ai Armatei, Procuraturii, Justitiei si organelor de Militie si va lua masuri pentru sanctionarea celor vinovati de savarsirea unor infractiuni, impotriva persoanei, a avutului personal si obstesc, a actelor de terorism si a altor fapte prevazute de legea penala.

2. Persoanele care au avut grad militar in cadrul organelor de Securitate si Militie si care se fac vinovate de acte impotriva Poporului, cele vinovate de acte de terorism impotriva populatiei, vor fi cercetate de catre organele de Procuratura militara si judecate de Tribunalele militare exceptionale.

3. Organele de Procuratura si Justitie vor lua masuri de cercetare penala a celorlalte persoane vinovate de savarsirea unor infractiuni de drept comun.

4. Se interzic actele de razbunare personala, acestea fiind contrare legii.

Perchezitiile in domiciliile cetatenilor sunt legale numai pe baza autorizatiilor emise de organele de Procuratura, potrivit legii si se vor efectua numai de catre reprezentanti ai Armatei, Militiei si Procuraturii.

Este interzisa, ca fiind in afara legii, patrunderea in locuintele cetatenilor de catre alte persoane.

Nimeni nu poate fi retinut si arestat decat in baza unui mandat de arestare, emis de organele de Procuratura militara ori civila, dupa caz.

Controalele pe strazi se vor efectua numai de catre echipe de ordine insotite de militari sau militieni.

Cetateni, aparati legea si legea va apara pe voi!

Revolutia va invinge actionand in legalitate.

COMANDAMENT:

- reprezentant al Armatei _ Predonescu Nicolae;

- reprezentant al Procuraturii _ Pasca Viorel;
- reprezentant al Tribunalului judetean _ Pastor Leonida;

- reprezentant al Consiliului judetean al Frontului Salvarii Nationale _ Petrisor Petre;

- reprezentant al Militiei _ lt.col. Nitoiu David

(publicat in ziarul Luptatorul banatean,

Timisoara, 28.12.1989.

e. Intalnire la Consiliul judetean Timis al Frontului Salvarii Nationale

Ieri, la Timisoara, a avut loc o intalnire intre presedintele Consiliului judetean Timis al Frontului Salvarii Nationale, domnul Lorin Ioan Fortuna, si adjunctul ministrului de externe al R.S.F. Iugoslavia, domnul Ilija Djukic.

Au luat parte, de asemenea, consulul general al R.S.F. Iugoslavia la Timisoara, domnul Mirko Atana

ckovic, membri ai Consiliului judetean Timis al Frontului Salvarii Nationale, ziaristi din tara si de peste hotare. Cu acest prilej, au fost dezbatute aspecte legate de recentele evenimente politice petrecute la Timisoara si in intreaga tara.

(publicat in ziarul Luptatorul banatean, Timisoara, 28.12.1989)

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

f. Circulara nr.1 a Consiliului judetean Timis al Frontului Salvarii Nationale,

din 29 decembrie 1989, catre organele de administratie locala

Pentru a asigura continuitatea unei vieti normale, prin reorganizarea acesteia pe baze noi si rezolvarea problemelor concrete ale economiei locale, ale aprovizionarii populatiei, ale transportului, cele edilitar gospodaresti, precum si cele personale ale cetatenilor, pe baza prevederilor cuprinse in Platforma - Program a Consiliului Frontului Salvarii Nationale, toate Consiliile municipale, orasenesti si comunale ale Frontului Salvarii Nationale si Birourile executive ale acestora se vor constitui ca organe ale Puterii locale si ale administratiei, in conformitate cu prevederile Decretului Lege privind constituirea, organizarea si functionarea Consiliului Frontului Salvarii Nationale si a Consiliilor teritoriale ale Frontului Salvarii Nationale, publicat in ziarul "Luptatorul banatean" nr.8, de vineri, 29 decembrie 1989.

In acest scop, in conformitate cu prevederile art.8 din Decretul _ Lege privind constituirea, organizarea si functionarea Consiliului Frontului Salvarii Nationale, se vor lua urmatoarele masuri:

1. Organizarea aparatului Consiliului (municipal, orasenesc, comunal) al Frontului Salvarii Nationale si asigurarea desfasurarii normale a activitatii acestuia, potrivit structurii actuale a aparatului propriu al Comitetelor si Birourilor executive ale fostelor Consilii populare.

2. In localitatile care nu sunt resedinta de comuna, oras sau municipiu nu se constituie consilii locale ale Frontului Salvarii Nationale, asigurandu-se insa ca acestea sa fie reprezentate, in Consiliul teritorial, de cetateni cu prestigiu, competenta si autoritate morala;

3. Actele proprii _ hotarari ale Consiliului Frontului Salvarii Nationale si decizii ale Biroului executiv _ precum si certificate si adeverinte ce se emit de Consiliul local al Frontului Salvarii Nationale si biroul executiv al acestuia se vor intocmi sub antetul Consiliului local al Frontului Salvarii Nationale si vor fi semnate de presedintele acestuia si de catre secretar. Pana la confectionarea unui sigiliu cu inscrisul potrivit, pe toate documentele emise, atat pentru organe de Stat, sau catre persoane fizice, se aplica sigiliul actual al Biroului executiv al fostului Consiliu popular, de pe care se decupeaza stema. Pe actele, de stare civila se va aplica actualul sigiliu cu inscriptia "Starea civila".

4. Asigurarea pazei si ordinei la sediile Primariilor si in localitati se vor efectua de catre membrii Consiliului local al Frontului Salvarii Nationale, aparatul propriu, paza

obsteasca, cu sprijinul Politiei locale, astfel incat sa fie prevenite orice stricaciuni, instrainari, sustrageri sau incendieri ale bunurilor aflate in administrarea Primariilor, unitatilor economice, institutiilor social _ culturale si ale cetatenilor (arhive, imprimate, evidente, mobilier, cladiri, anexe gospodaresti, furaje, utilaje si alte bunuri).

5. Vor fi reactivate formatiile civile de pompieri in toate satele, verificate utilajele de prevenire si stingere a incendiilor din dotare si organizate actiuni de control a instalatiilor, depozitelor si oricaror alte surse care ar putea provoca incendii in unitati sau gospodariile populatiei;

6. Vicepresedintii, secretarii, contabilii, celelalte persoane din aparatul propriu al Consiliului local al Frontului Salvarii Nationale vor intocmi toate darile de seama statistice de sfarsit de an, cu date reale, pe care le vor inainta, in termen, organelor judetene de specialitate;

7. Se vor organiza imediat audiente la sediul Consiliului local al Frontului Salvarii Nationale si vor fi luate masuri de solutionare imediata a problemelor ridicate de cetateni;

8. Se va trece imediat la aplicarea masurilor ce rezulta din legile si decretele adoptate de Consiliul Frontului Salvarii Nationale, care au si vor avea, ca obiect, abrogarea unor legi, decrete si alte acte normative emise de fostul regim dictatorial;

9. Eventualele propuneri ale Consiliului local al Frontului Salvarii Nationale, sau ale altor organizatii, cu privire la schimbari in actuala impartire administrativ _ teritoriala, vor fi consemnate intr-un document al organismului care le propune, semnat de catre reprezentantii acestuia si se vor inainta Directiei administratiei locale de Stat a Consiliului judetean Timis al Frontului Salvarii Nationale, pentru a fi avute in vedere la alegerile din aprilie 1990.

10. Personalul ramas disponibil ca urmare a reorganizarii _ presedinte, vicepresedinte, secretar, contabil, functionar _ ale Comitetelor si Birourilor executive ale fostelor Consilii populare _ prin grija Consiliului local al Frontului Salvarii Nationale, va fi trecut in alta munca corespunzatoare, in conformitate cu prevederile art. 130 litera "a" si art. 133 din Codul Muncii;

11. Pentru lamuriri in domeniul activitatii administratiei locale de Stat si comunicarea unor evenimente economice si social _ politice deosebite va veti adresa Directiei administratiei locale de stat a Consiliului judetean Timis al Frontului Salvarii Nationale _ telefon: 13850, interior: 218, 231, 274;

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

12. Facem apel catre toti cetatenii sa se adreseze, cu incredere, in vederea solutionarii oricarei probleme, la sediul Consiliului judetean al Frontului Salvarii Nationale si Biroului executiv al acestuia, precum si noilor organe ale Puterii locale si administrative.

Presedinte

Lorin Ioan Fortuna

Vicepresedinte cu probleme organizatorice

Tudorin Burlacu

Vicepresedinte cu probleme economice

Petrisor Morar

Reprezentant militar al Consiliului Judetean Timis al Frontului Salvarii Nationale

colonel Nicolae Predonescu

(publicata in ziarul Luptatorul banatean, Timisoara, 31.12.1989)

g. Propuneri din partea Frontului Salvarii Nationale al Consiliului judetean Timis si Consiliului municipal Timisoara cu privire la constituirea Comitetelor Frontului Salvarii Nationale in intreprinderi, institutii si organizarea adunarilor generale ale oamenilor muncii

A. Propuneri pentru constituirea Comitetelor FSN la nivel de intreprinderi, institutii.

1. Adunarile generale de constituire a FSN vor avea loc pe fiecare sector de activitate, (ateliere independente, sectii, servicii si alte compartimente), unde, prin vot secret, se va proceda la alegerea Comitetului.

2. Comitetele astfel constituite, tot prin vot secret, vor alege Comitetul FSN pe intreprindere (institutie).

3. Comitetul pe intreprindere va alege, prin vot secret, presedintele si unul-doi vicepresedinti.

4. Numarul membrilor Comitetelor pe sectoare va fi cuprins intre 5-9 membri, iar pe intreprindere intre 9-15 membri (in functie de numarul angajatilor).

Structura Comitetului pe intreprindere va fi:

- reprezentanti ai FSN (sectie, sectoare);
- reprezentanti ai conducerii tehnice;

- reprezentanti ai sindicatelor libere (daca exista)

- alti reprezentanti.

5. Comitetul pe intreprindere va avea ca obiective imediate urmatoarele:

a) Reluarea activitatii productive la intreaga capacitate, respectandu-se structura organizatorica actuala;

b) Asigurarea in continuare a apararii integritatii intreprinderilor, institutiilor;

c) Pastrarea documentelor (tehnice, economice si de personal).

6. Termenul prezentei actiuni este 15.01.1990.

7. In aceste cazuri, in care alegerea nu s-a facut in mod democratic, conform precizarilor de mai sus, Consiliul judetean, respectiv municipal, al FSN, poate invalida Comitetul respectiv, trimitand delegati pentru a reface alegerea Comitetului FSN, respectand principiile democratiei. Persoanele alese trebuie sa corespunda criteriului valorii reale (valoarea profesionala si etic umanista). Verificarea

sau infirmarea criteriului valorii este fapta.

B. Propuneri privind activitatea Comitetelor Frontului Salvarii Nationale din intreprinderi, institutii cu privire la desfasurarea adunarilor generale ale oamenilor muncii, din luna ianuarie 1990.

1. Adunarile generale pe intreprinderi se organizeaza in luna ianuarie a.c., de catre Comitetele FSN, respectiv dupa incheierea bilantului anului 1990.

2. Intre 5-15.01.1990 se desfasoara adunarile pe sectii (sectoare) avand urmatoarea ordine de zi:

a) darea de seama a conducerii sectiei si programul de productie pe luna ianuarie si trimestrul I 1990;

b) masuri pentru aplicarea principiilor cuprinse in platforma program a Frontului Salvarii Nationale;

c) dezbateri;

d) propuneri ale Comitetului de sectie privind confirmarea conducerii sectiei (sef sectie, sef atelier, sef formatie). Votul este secret si hotararea se adopta cu majoritate simpla;

e) alegerea reprezentantilor sectiei pentru adunarea generala pe intreprindere (numarul se stabileste de catre Comitetul FSN al intreprinderii).

3. Adunarile generale pe intreprinderi au urmatoarea ordine de zi:

a) darea de seama asupra rezultatelor intreprinderii din anul 1989 si programul de productie pe ianuarie si trimestrul I 1990;

b) masuri pentru aplicarea principiilor cuprinse in platforma program a Frontului Salvarii Nationale;

c) dezbateri;

d) confirmarea (pe functii) a cadrelor de conducere ale intreprinderii (director, directori adjuncti, inginer sef, contabil sef). Confirmarea se face prin vot secret, cu majoritate simpla.

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

gram a Frontului Salvarii Nationale din Romania.

(publicate in ziarul Renasterea, care si-a schimbat ulterior denumirea in: Renasterea banateana,

Timisoara, 04.01.1990)

4. Comitetul Frontului Salvarii Nationale din intreprindere si conducerea nou aleasa asigura bunul mers al productiei si rezolvarea optima a celorlalte probleme, in conformitate cu noile principii expuse in platforma pro

h. Indrumar privind desfasurarea activitatii Consiliilor teritoriale

ale Frontului Salvarii Nationale

(realizat si difuzat de Consiliul judetean FSN Timis, in data de 04.01.1990, pe baza metodologiei primite

din partea Consiliului central FSN)

In vederea punerii in aplicare a prevederilor Decretului-Lege privind constituirea, organizarea si functionarea Consiliului Frontului Salvarii Nationale si a Consiliilor teritoriale ale Frontului Salvarii Nationale, se stabilesc urmatoarele masuri in ceea ce priveste organizarea si functionarea Consiliilor teritoriale:

I. Organizarea activitatii

1. Constituirea Consiliilor teritoriale, in conformitate cu art. 6 din Decretul-Lege nr. 1/1989;

2. Alegerea Birourilor executive ale Consiliilor teritoriale;

3. La Consiliile teritoriale judetene se vor stabili urmatoarele comisii de specialitate:

- Comisia de reconstructie si dezvoltare economica;

- Comisia organizatorica si administratie locala de Stat;

- Comisia pentru tineret;

- Comisia pentru invatamant, cultura si stiinta;

- Comisia pentru mediu, echilibru ecologic si urbanism;

- Comisia pentru minoritatile nationale (dupa caz).

Se pot organiza si alte comisii, in functie de specificul local.

4. Comisiile de specialitate ce urmeaza a functiona la nivelul municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, oraselor si comunelor se vor stabili de catre Consiliile judetene si al municipiului Bucuresti al F.S.N.

5. Consiliile teritoriale ale Frontului Salvarii Nationale isi desfasoara activitatea in sesiuni, care se convoaca lunar, sau ori de cate ori este necesar, de catre Biroul executiv, sau la cererea majoritatii simple a membrilor Consiliului.

Sesiunile consiliilor teritoriale sunt publice.

6. Birourile executive se intrunesc saptamanal sau ori de cate ori este necesar.

7. Consiliile teritoriale ale Frontului Salvarii Nationale adopta hotarari cu majoritatea voturilor membrilor lor.

Intre sesiuni, biroul executiv solutioneaza probleme operative, care sunt supuse aprobarii consiliului, in prima sesiune.

Hotararile care prezinta interes cetatenesc vor fi aduse la cunostinta populatiei, prin mijloacele de publicitate de care se dispune.

8. Pentru asigurarea exercitarii activitatii executive se constituie, in judete, municipiul Bucuresti, municipii, sectoarele municipiului Bucuresti, orase si comune, organe locale ale administratiei de stat, care se vor desemna de catre Consiliile teritoriale ale F.S.N.

9. Organele locale ale administratiei de Stat sunt formate din:

- la nivelul judetelor si al municipiului Bucuresti din: 1 presedinte, 1 vicepresedinte, 1 secretar si 4 membri;

- la municipii, sectoarele municipiului Bucuresti, orase si comune din: 1 presedinte, 1 secretar si 3 membri. In aceste unitati administrativ-teritoriale presedintele organului executiv local este si primar al localitatii.

10. Organele locale ale administratiei de Stat aduc la indeplinire hotararile Consiliilor teritoriale ale Frontului Salvarii Nationale, executa legile Statului si coordoneaza activitatea aparatului propriu.

11. Primarul localitatii indeplineste atributii de ofiter de stare civila.

12. Pentru aducerea la indeplinire a atributiilor ce le revin, potrivit legii, organele locale ale administratiei de Stat adopta decizii.

13. Pana la confectionarea noilor sigilii se vor utiliza sigiliile comitetelor (Birourile) executive ale fostelor Consilii populare.

II. Atributii si raspunderi ale Consiliilor teritoriale

Consiliile teritoriale ale Frontului Salvarii Nationale, ca organe ale puterii de Stat, in judete, municipiul Bucuresti, municipii, sectoarele municipiului Bucuresti, orase si comune, au urmatoarele atributii:

1. Aleg si revoca Biroul executiv;
2. Desemneaza organul local al administratiei de stat;

3. Aproba programul minimal al activitatilor economice din unitatea teritorial-administrativa;

4. Aproba bugetul local si contul de incheiere a exercitiului bugetar; stabilesc impozitele si taxele locale;
5. Infiinteaza, potrivit legii, unitati de interes local in domeniul economic, comercial, de ocrotire a sanatatii populatiei, de invatamant si cultura, edilitar-gospodaresc si in alte domenii;

6. Conduc si controleaza activitatea organelor locale

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

ale administratiei de stat, a organelor locale de specialitate ale administratiei de stat, a unitatilor economice si institutiilor social-culturale subordonate;

7. Numesc si revoca conducatorii organelor locale de politie si ale unitatilor de pompieri;

8. Consiliile Frontului Salvarii Nationale vor organiza activitatea de relatii cu publicul, cu functionare permanenta.

Toate atributiile specifice activitatii de administratie locala de Stat (stare civila, autoritate tutelara si asistenta sociala, inspectie comerciala, disciplina in constructii, contabilitate si evidenta financiara si altele) se vor desfasura potrivit legislatiei in vigoare.

(document nepublicat)

i. Comunicat din partea sefului Politiei judetului Timis

1. In vederea infaptuirii justitiei si tragerii la raspundere a persoanelor vinovate de acte de terorism, rugam toate persoanele care detin date si informatii certe cu privire la unele persoane care au savarsit astfel de acte de terorism impotriva populatiei si armatei, precum si despre persoanele care au colaborat cu teroristii, sa se prezinte la sediul Procuraturii Militare din Timisoara, strada Popa Sapca nr. 7, pentru a da relatiile necesare.

Pentru infractiunile de drept comun savarsite in aceasta perioada _ sustrageri de bunuri si alte valori, violari de domiciliu sau de persoane, talharii si alte acte cu caracter infractional _ informatiile se vor prezenta la Procuratura Locala Timisoara, strada Ceahlau nr. 2. In cazul in care astfel de infractiuni de drept comun au fost savarsite de catre cadre militare, informatiile se vor prezenta la Procuratura Militara.

De asemenea, persoanele care au fost cercetate abuziv de fostele organe de Militie si Securitate, atat inainte, cat si dupa data de 16 decembrie 1989, sunt rugate sa se prezinte la sediul Procuraturii Militare pentru a da informatiile necesare. Astfel de informatii se dau si la sediile Procuraturii locale din Lugoj si Deta. Vor fi preluate numai informatii certe, date de catre persoanele

identificate cu buletinul de identitate, iar sesizarile se vor face in scris si vor fi semnate de catre autorii lor. Numai in acest mod vom contribui la descoperirea infractiunilor si aflarea adevarului.

2. In vederea identificarii tuturor victimelor terorismului, s-a constituit, la Consiliul municipal Timisoara, o comisie care functioneaza zilnic, intre orele 10-16, la camera 2. In acelasi scop sunt constituite astfel de comisii si in municipiul Lugoj, cat si in orasele si comunele din tot judetul Timis, la sediile Consiliilor locale.

Pentru efectuarea unei evidente clare a mortilor, ranitilor si a celor disparuti ca urmare a terorismului, apartinatorii de familie ai acestora, ca si alte persoane care detin informatii despre ei, sunt rugate sa se prezinte la comisiile respective cu buletinul de identitate si sa comunice datele de identificare ale celor in cauza.

In acelasi scop, conducerile unitatilor sanitare vor preda evidentele pe care le detin comisiilor locale, singurele imputernicite sa preia astfel de informatii. Aceste comisii functioneaza pana in 10 ianuarie 1990.

(publicat in ziarul Renasterea banateana,

Timisoara, 05.01.1990)

j. Comunicat din partea Consiliului judetean Timis

al Frontului Salvarii Nationale

Se convoaca Consiliul judetean Timis al Frontului Salvarii Nationale, in sesiune, in data de 7 ianuarie 1990, ora 10,00, in sala Consiliului judetean Timis al F.S.N. din Timisoara, Bv. 23 August, nr. 17, cu urmatoarea:

I. Ordine de zi:

1. _ Alegerea Biroului Executiv al Consiliului judetean al Frontului Salvarii Nationale;

2. _ Informare privind constituirea Consiliilor municipale, orasenesti si comunale ale Frontului Salvarii Nationale din judetul Timis;

3. _ Stabilirea componentei comisiilor de specialitate ale Consiliului judetean al Frontului Salvarii Nationale si stabilirea comisiilor de specialitate ce urmeaza a functiona la nivelul municipiilor, oraselor si comunelor;

4. _ Constituirea organului administrativ de Stat al judetului Timis;

5. _ Numirea sefului Politiei judetene si a comandantului Grupului de pompieri;

6. _ Aprobarea programului minimal al activitatilor economice din judetul Timis, pentru trimestrul I. 1990;

7. _ Proiect de hotarare cu privire la organizarea activitatii de relatii cu publicul pentru asigurarea ocrotirii drepturilor cetatenesti.

II. SESIUNEA ESTE PUBLICa

Se va transmite la postul de radio Timisoara.

(publicat in ziarul Renasterea banateana,

Timisoara, 06.01.1990)

N.R. Ultima fraza, referitoare la transmiterea sesiunii de catre postul de radio Timisoara, a fost adaugata de Redactia ziarului Renasterea banateana.

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

k. Comunicat din partea Consiliului judetean Timis

al Frontului Salvarii Nationale

Datorita frigului din ultimele zile care a cuprins intreaga tara, aprovizionarea cu gaz metan necesar incalzirii si pregatirii apei calde pentru populatie este si se va mentine in aceste conditii deficitare.

Drept urmare, consumul de gaze este ridicat in intreaga tara si, datorita faptului ca municipiul Timisoara este situat la punctul terminus al sistemului de transport gaz, unde presiunea acestuia este in momentul de fata de trei ori mai redusa decat cea normala, nu se asigura caldura si apa calda menajera in conditii corespunzatoare.

Deoarece centralele proprii ale exploatarii de termoficare si cele doua centrale electrice de termoficare din Timisoara nu pot asigura agentul termic la parametri

normali, se va reduce programul de furnizare a apei calde in favoarea incalzirii locuintelor.

Consiliul judetean Timis as Frontului Salvarii Nationale apeleaza la intreaga populatie a municipiului Timisoara de a intelege ca solutionarea acestor greutati inerente nu depinde numai de factorii locali si, in acelasi timp, sa aiba deplina incredere ca Biroul executiv al acestui Front, impreuna cu conducerile unitatilor furnizoare a gazului metan insista in continuare la forurile centrale penbtru redresare situatiei.

Presedinte, Lorin Fortuna

(publicat in ziarul Renasterea banateana,

Timisoara, 06.01.1990)

l. Comunicat din partea Consiliului judetean Timis al Frontului Salvarii Nationale

In data de 06.01.1990, ora 9, sunt convocati, pentru validarea Comitetelor Frontului Salvarii Nationale pe intreprinderi si institutii, delegatii Comitetelor constituite,

in mod democratic, conform indicatiilor aparute in presa locala, pana in momentul de fata. Vor fi prezenti presedintii si vicepresedintii Comitetelor nou alese, care vor prezenta lista nominala a membrilor Comitetului.

(publicat in ziarul Renasterea banateana, Timisoara, 06.01.1990, dar cu inlocuirea eronata a cuvantului: Comitete, cu cuvantul: Consilii, care sunt specifice doar la nivelul localitatilor si judetelor, nu si a intreprinderilor si institutiilor)

m. Informare cu privire la constituirea Consiliilor municipale, orasenesti si comunale

ale Frontului Salvarii Nationale, din judetul Timis

(prezentata in cadrul intrunirii Consiliului judetean Timis al FSN, din data de 07.01.1990)

In temeiul prevederilor Decretului Lege nr.1 din 1989 au avut loc actiuni in toate municipiile, orasele si comunele din judetul Timis pentru constituirea Consiliilor Frontului Salvarii Nationale si ale birourilor executive ale acestora, ca organe locale ale Puterii de Stat.
In cele mai multe locuri, constituirea consiliilor teritoriale ale Frontului Salvarii Nationale s-a facut pe baza intrunirii persoanelor desemnate oportun de catre cetatenii din sate, intreprinderi, institutii si alte unitati.

Din verificarile facute de membrii ai Consiliului judetean Timis al Frontului Salvarii Nationale, rezulta ca, in cele mai multe unitati administrativ-teritoriale, au fost respectate prevederile Decretului _ Lege cu privire la componenta numerica a Consiliilor locale ale Frontului Salvarii Nationale si a Birourilor executive ale acestora, ele fiind compuse din cetateni care au calitati morale, etice si profesionale, reprezentanti ai tuturor fortelor patriotice, de toate categoriile sociale si de toate nationalitatile.
In Consiliile municipale ale Frontului Salvarii Nationale au fost alesi intre 15-27 membri, in cele orasenesti intre

11-21 membri, iar in cele comunale intre 9-15 membri, fiind respectate, de asemenea, prevederile cu referire la numarul membrilor in Birourile executive.

In scopul constituirii Consiliilor teritoriale ale Frontului Salvarii Nationale, pe baza prevederilor Decretului _ Lege nr.1/1990, cat si pentru asigurarea continuitatii activitatilor economice si de administratie, atat prin membrii Consiliului judetean al Frontului Salvarii Nationale, cat si prin aparatul Directiei de administratie a judetului, s-a tinut o permanenta legatura cu unitatile administrativ _ teritoriale, s-au formulat, pe baza indrumarilor Consiliului National al Frontului Salvarii Nationale, precizari cu privire la modul de procedura si functionalitatea organelor locale ale Puterii si celor ale administratiei de Stat. In acelasi scop, in ziua de 4 ianuarie a.c., a fost organizata o intalnire la nivelul Consiliului judetean Timis al Frontului Salvarii Nationale, cu presedintii Consiliilor municipale, orasenesti si comunale ale Frontului Salvarii Nationale.

In ce priveste Consiliile locale ale Frontului Salvarii Nationale si ale Birourilor executive ale acestora, se

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

constata ca, in unele cazuri, acestea nu sunt inca constituite, asa cum este cazul in comunele: Faget, Sinmihaiu Romin, Boldur. In alte localitati, desi s-au constituit aceste organe, unele nu se incadreaza in prevederile Decretului _ Lege, ca modalitate de constituire, fie ca numarul membrilor este mai mare sau mai mic decat cel prevazut. Asemenea situatii au fost in comunele: Jebel, Recas, Sinpetru Mare, Gavojdia, Mosnita, Ghizela, Peciu Nou si orasul Jimbolia.

Sunt cazuri in care s-au constituit Consilii in mai multe sate din aceeasi comuna, cu tendinta de a dezmembra acum unele unitati administrativ _ teritoriale, cum sunt comunele: Becicherecu Mic, Gavojdia, Giroc, Tormac, Topolovat.

Ca urmare a interpretarii unor prevederi ale Decretului _ Lege referitoare la atributiile Consiliului local al Frontului Salvarii Nationale, s-a manifestat tendinta, pe alocuri, de a prelua ele sarcinile aparatului administratiei de Stat, acestea fiind impiedicate in indeplinirea atributiilor ce le revin potrivit legii, asemenea aspecte semnalandu-se in comunele: Beba Veche, Cenei, Peciu Nou, Mosnita, Nadrag si Periam.

Din scrisori si relatari ale unor cetateni veniti la Consiliul judetean al FSN, in audienta, a reiesit ca din unele Consilii locale ale Frontului Salvarii Nationale fac parte persoane care nu se bucura de autoritate si prestigiu in localitate, sau altele care nu au nici o pregatire, sau nu desfasoara o activitate utila.

In unele localitati constituirea Consiliului Frontului Salvarii Nationale s-a facut cu o participare restransa a

locuitorilor, incalcandu-se astfel principiile democratice ale societatii romanesti actuale.

Biroul executiv al Consiliului judetean Timis al Frontului Salvarii Nationale a luat masuri de a asigura aplicarea prevederilor articolelor 6,7 si 8 din Decretul _ Lege, privind indrumarile Consiliului Frontului Salvarii Nationale pentru constituirea Consiliilor locale ale Frontului, in mod democratic, in toate unitatile administrativ _ teritoriale.
De asemenea, au fost date indrumari pentru organizarea, la resedinta unitatilor administrativ _ teritoriale, in prezenta tuturor persoanelor desemnate pe localitati, cu participare publica, a sesiunilor de constituire a Consiliului local al Frontului Salvarii Nationale si alegerea Birourilor executive ale acestora, de constituire a comisiilor de specialitate si de asemenea a organului local al administratiei de Stat, precum si aplicarea celorlalte masuri care fac obiectul sesiunii noastre de astazi.

In continuare, in municipii, orase si comune, ne vom preocupa de buna functionare a organelor locale ale administratiei, desemnate de Consiliile teritoriale ale Frontului Salvarii Nationale, precum si de coordonarea aparatului administrativ al acestora.

De asemenea, vom actiona ca in toate Consiliile locale ale Frontului Salvarii Nationale sa se treaca la aplicarea masurilor ce rezulta din Decretele-Lege adoptate de Consiliul Salvarii Nationale, pentru asigurarea normalizarii vietii economico-sociale, instaurarea democratiei si libertatii, afirmarea demnitatii umane.

Lorin Ioan Fortuna

Presedinte al Consiliului judetean Timis al FSN
(document nepublicat)

n. Hotararea nr. 6, din 07.01.1990, a Consiliului judetean Timis al Frontului Salvarii Nationale, cu privire la organizarea activitatii de relatii cu publicul,

pentru asigurarea ocrotirii drepturilor cetatenesti

Avand in vedere prevederile programului Consiliului Frontului Salvarii Nationale privind realizarea unei societati cu adevarat democratice asigurarea si apararea drepturilor fundamentale le omului si ale cetateanului precum si ale Decretului-Lege nr. 1/1989:

Consiliul judetean Timis al Frontului Salvarii Nationale hotaraste:

Art. 1. In scopul asigurarii exprimarii libere a cetatenilor, a participarii directe a acestora la viata publica, la activitatea economico-sociala si la rezolvarea problemelor personale, Consiliile municipale, orasenesti si comunale ale Frontului Salvarii Nationale vor organiza zilnic la sediul acestora un program de relatii cu publicul.

Art. 2. Relatiile cu publicul vor fi asigurate de presedintele, vicepresedintii, secretarul si membrii Biroului executiv al Consiliului teritorial respectiv, sprijiniti de

organele locale si aparatul administrativ de Stat.
Art. 3. In toate intreprinderile, institutiile si organizatiile obstesti, Comitetele Frontului Salvarii Nationale vor asigura zilnic relatii cu publicul, in scopul cunoasterii opiniei acestora si a rezolvarii problemelor personale ale cetatenilor.

Art. 4. Propunerile, sugestiile si cererile ce se vor face cu acest prilej, probleme personale ce se vor ridica de catre cetateni, vor fi evidentiate intr-un registru destinat acestui scop, urmarindu-se solutionarea lor, in conformitate cu prevederile legale, in termen de cel mult 10 zile.

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

Art. 5. Presa locala si celelalte publicatii, precum si studiourile de radio, tv "Timisoara libera" se imputernicesc pentru a mijloci exprimarea deschisa a cetatenilor cu privire la toate problemele politice, ale Puterii legislative, ale administratiei de Stat, cultural-stiintifice si alte domenii de interes public, pentru promovarea unei ideologii umaniste si democratice, eliminarea minciunii si imposturii, evitarea calomnierii si denaturarii adevarului.

Art. 6. Organele de Politie judeteana, municipale, orasenesti si comunale vor asigura zilnic relatii cu publicul pentru rezolvarea problemelor acestuia, in conformitate cu atributiile ce le revin, potrivit prevederilor legale.

Art. 7. Consiliile si Comitetele Frontului Salvarii Nationale din municipii, orase si comune, respectiv din intre

prinderi si institutii, vor acorda toata atentia solutionarii problemelor ridicate de cetatenii straini care doresc sa se adreseze unor institutii, intreprinderi sau organizatii obstesti, pentru aducerea la cunostinta publica a unor opinii, sau rezolvarea intereselor personale legale ale acestora.

Art. 8. Prezenta hotarare se aduce la cunostinta cetatenilor si unitatilor prin publicare in presa locala si prezentarea la posturile de radio, tv "Timisoara Libera".

Presedinte Lorin Fortuna

(document nepublicat, dar difuzat de postul de radio, respectiv tv, Timisoara)

o. Comunicat al Consiliului judetean Timis al Frontului Salvarii Nationale

Intrucat inca exista confuzie in ceea ce priveste rolul pe care trebuie sa il aiba Comitetele F.S.N. pe intreprindere, aducem urmatoarele precizari:

Alegerile Comitetelor constituie una din manifestarile fundamentale ale aplicarii mecanismului democratic in sectoarele in care activitatea economica si sociala necesita asigurarea unei structuri de coordonare formata prin respectarea dublei existente a competentelor profesionale si a integritatii morale.

Noile Comitete alese in mod democratic au datoria sa asigure ordinea si disciplina in institutii si intreprinderi, bunul mers al proceselor de productie, sa incurajeze si sa promoveze toate initiativele creatoare, sa isi asume toate responsabilitatile ce le revin (economice si administrative) pentru bunul mers al intreprinderii in care actioneaza. Presedinte,

Lorin Fortuna

(publicat in ziarul Renasterea banateana,

Timisoara, 07.01.1990)

p. Convocare a Consiliului municipal Timisoara al Frontului Salvarii Nationale

Consiliul municipal Timisoara al Frontului Salvarii Nationale se convoaca in 9 ianuarie 1990, ora 16, in sala Consiliului, din Bv. Victoriei nr. 1, pentru:

1. Alegerea Biroului executiv al Consiliului Municipal al F.S.N.;

2. Informare privind constituirea Comitetelor F.S.N. pe intreprinderi si institutii;

3. Stabilirea componentei consiliilor de specialitate ale Consiliului municipal;

4. Constituirea administratiei de Stat a municipiului;

5. Numirea sefului Politiei municipale;

6. Stabilirea programului prioritar al activitatilor economice in trimestrul I.

(publicat in ziarul Renasterea banateana,

Timisoara, 07.01.1990)

r. Comunicat din partea sefului Politiei judetului Timis

Facem apel catre toti cetatenii sa sesizeze organele de politie si procuratura cu privire la orice incalcari de lege ivite in aceasta perioada, cu deosebire despre abuzurile facute cu ocazia gestionarii si distribuirii ajutoarelor primite din alte tari. In acest sens, rugam ca sesizarile sa se faca in scris, iar autorii sa le semneze. Acestea sa cuprinda imprejurarile in care s-au petrecut faptele, precum si autorii lor.

Pentru identificarea teroristilor si a colaboratorilor acestora, solicitam pe toti cei ce detin informatii certe,

sa se prezinte la Procuratura Militara Timisoara pentru a comunica identitatea unor teroristi, autovehiculele sau cladirile din care s-au tras focuri de arma. De asemenea, persoanele care detin fotografii sau inregistrari video in care sunt surprinse acte de terorism, sunt rugate sa prezinte copia acestora la Procuratura Militara Timisoara.
Pentru identificarea mortilor, disparutilor si ranitilor, rugam sa se informeze la comisiile de identificare a acestora despre persoanele decedate si identificate.

Avand in vedere faptul ca un numar considerabil de

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

persoane au fost eliberate din detentie, ca urmare a recentului Decret-Lege de amnistiere si gratiere, facem apel la toti cei pusi in libertate sa se prezinte in localitatea de domiciliu si sa solicite incadrarea lor in munca. Totodata, solicitam cetatenilor sa fie mai vigilenti la apararea valorilor materiale si spirituale, ca si a integritatii lor, pentru a nu deveni victime ale unor elemente infractoare.

In vederea desfasurarii in bune conditii a cercetarilor, atat in privinta infractiunilor legate de terorism, cat si a celor de drept comun, rugam pe toti cetatenii sa se adreseze numai organelor de Politie si Procuraturii, iar pe cei care lucreaza la radio, televiziune sau presa, ii rugam sa prezinte numai fapte care au fost cercetate de organele in drept, pentru a contribui la buna desfasurare a actului de justitie.

Asiguram pe toti cetatenii ca intregul personal al Politiei

judetene Timis se afla la datorie si vegheaza la respectarea legii. Rugam, totodata, pe toti cetatenii, sa coopereze cu Politia pentru prevenirea faptelor antisociale, precum si pentru prinderea si deferirea la organele competente a celor care incalca dispozitiile legale. De Politie e nevoie si trebuie sa ne recapatam increderea in ea.

La comanda Politiei judetului Timis, Consiliul judetean Timis al Frontului Salvarii Nationale a delegat, incepand cu data de 31 decembrie 1989, pe dr. Radu I. Motica, lector universitar la Facultatea de Stiinte Economice a Universitatii de Vest din Timisoara. Aceasta delegare a fost confirmata de Ministerul de Interne.

La comanda Politiei municipiului Timisoara a fost delegat ing. Ioan Doru Curutiu.

(publicat in ziarul Renasterea banateana,

Timisoara, 07.01.1990)

s. Comunicat al Comisiei juridice si de ordine publica

Rugam toate persoanele care au fost ranite prin impuscare in perioada 17 decembrie si pana in prezent sa se prezinte la sediul Procuraturii Militare, str. Popa Sapca, pentru a furniza relatii.

Cei care poseda documente medicale sa le aiba asupra lor pentru a putea fi cercetate.

Presedinte al Comisiei

av. Petrisor Petre

(publicat in ziarul Renasterea banateana, Timisoara, 09.01.1990)

t. Informare cu privire la sesiunea, din data de 07.01.1990, a Consiliului judetean Timis

al Frontului Salvarii Nationale

Ordinea de zi:

1. Alegerea Biroului executiv al Consiliului judetean Timis al Frontului Salvarii Nationale;

2. Informare privind stadiul constituirii Consiliilor din intreprinderi si institutii;
3. Stabilirea comisiilor de specialitate ale Consiliului judetean Timis al Frontului Salvarii Nationale;

4. Constituirea organului administrativ de Stat al judetului Timis;

5. Numirea sefului Politiei judetene si a comandantului Grupului de pompieri;

6. Proiect de hotarare cu privire la organizarea activitatii de relatii cu publicul pentru asigurarea ocrotirii drepturilor cetatenesti;

7. Prezentarea programului minimal cadru al activitatilor economice din judetul Timis, pentru trimestrul I al anului 1990.

In urma dezbaterilor a fost ales Biroul executiv al Consiliului judetean Timis al Frontului Salvarii Nationale, in urmatoarea componenta:

· Lorin Fortuna _ presedinte;

· Tudorin Burlacu _ vicepresedinte cu probleme

organizatorice;

· Petrisor Morar _ vicepresedinte cu probleme economice;
· Florin Cnejevici _ secretar;

· colonel Nicoale Predonescu _ membru;

· Constantin Ghica _ membru;

· Liviu Bacana _ membru;

· Mihaela Munteanu _ membru.

· Presedintele Biroului executiv al Consiliului municipal Timisoara al Frontului Salvarii Nationale _ membru, care urmeaza a fi ales.

De asemenea, au fost stabilite si cele 9 comisii de specialitate ale Consiliului judetean Timis al Frontului Salvarii Nationale, fiind alesi si o parte din sefii unor comisii, ceilalti urmand a fi definitivati la urmatoarea sesiune a Consiliului judetean, odata cu incheierea constituirii Comitetelor Frontului Salvarii Nationale in unitatile economice si institutiile din judetul Timis. Aceste comisii sunt:

1. Comisia de reconstructie, dezvoltare economica si urbanism, sef de comisie _ ec. Petrisor Morar;

2. Comisia organizatorica pentru administratia locala

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

si de Stat, sef de comisie _ ing. Tudorin Burlacu;

3. Comisia pentru controlul respectarii drepturilor omului si minoritatilor nationale, sef comisie _ Erich Pfaff, profesor la liceul "Nikolaus Lenau" din Timisoara si reprezentant desemnat al minoritatii etnice germane din judetul Timis;

4. Comisia pentru ordine publica si justitie, sef comisie _ jr. Petre Petrisor;

5. Comisia pentru agricultura si industrie alimentara, sef comisie _ ing. Florentin Carpanu;

6. Comisia pentru invatamant, cultura, stiinta si mass-media;

7. Comisia pentru sanatate, mediul inconjurator si echilibru ecologic;

8. Comisia pentru probleme de cooperatie si prestari servicii;
9. Comisia pentru problemele tineretului.

Sefii ultimelor patru comisii urmeaza a fi alesi.

In cadrul aceleiasi sesiuni a fost desemnata ulterior

componenta organului judetean al Administratiei de Stat, fiind alesi urmatorii:

· ing. Eugeniu Radulescu _ presedinte;

· ec. Emil Mateescu _ vicepresedinte;

· jr. Liviu Stoia _ secretar.

Urmeaza ca acest organ sa fie completat cu inca patru membri, care vor conduce principalele sectii ale organului judetean al Administratiei de Stat.
La aceeasi reuniune a fost ales, in functia de sef al Politiei judetului Timis, juristul Radu Motica, doctor in stiinte juridice, precum si locotenent colonel Ioan Sasu, in functia de Comandant al unitatilor de pompieri din judetul Timis.

Noile organisme constituite au stabilit masuri concrete pentru revitalizarea activitatii economice si administrative, pentru ca intreaga activitate a judetului sa-si continue drumul pe un fagas normal.

(publicata in Renasterea banateana,

Timisoara, 09.01.1990)

u. Convorbire cu domnul Stefan Ivan, presedintele Consiliului municipal Timisoara al Frontului Salvarii Nationale

Stefan Ivan: nascut in 1932, in comuna Mosna, Iasi, dintr-o familie de tarani, cu sapte frati. A absolvit Facultatea muncitoreasca si apoi Facultatea de Statistica si Cibernetica Bucuresti. A lucrat ca economist la C.S. Resita si la Directia de statistica Timisoara. Este doctor in stiinte economice. In prezent este lector la Facultatea de Stiinte economice din Timisoara.

_ Va solicitam, stimate domnule Stefan Ivan, ca, in calitatea dumneavoastra de presedinte al Consiliului municipal Timisoara al F.S.N., sa ne informati despre starea actuala a vietii economico-sociale din municipiul nostru.

_ Odata constituit, Consiliul municipal Timisoara al F.S.N. a elaborat, in consens cu prevederile Platformei-program a Consiliului Frontului Salvarii Nationale, un program propriu de actiune. Din multitudinea de probleme ce asteapta sa fie rezolvate, de urgenta, am acordat prioritate celor pe care le-am considerat mai arzatoare: buna aprovizionare a populatiei, antrenand in acest scop intreprinderile de industrie alimentara si pe cele ce alcatuiesc reteaua comerciala. Concomitent, s-au retras toate acele produse care au fost preparate, sub dictatura ceausista, dupa "retete" de compromis. Intreaga actiune s-a desfasurat sub un control riguros, urmarindu-se ca tot ceea ce se intreprinde si se informeaza sa poarte girul corectitudinii si al adevarului.

In acest context, v-as ruga sa notati, in mod deosebit, ca dispunem de suficiente produse pentru satisfacerea nevoilor curente ale cetatenilor, pe care ii rugam sa nu recurga la supraaprovizionari inutile. Masuri asemanatoare s-au luat si pentru redresarea activitatilor in sectoarele de prestari de servicii catre populatie.

_Ce alte probleme arzatoare aveti in vedere pentru rezolvare operativa?

_ Intrarea in normal a activitatii productive in intreprinderi; este momentul ca revolutia de pe strada sa fie mutata in unitatile economice, adica toti oamenii sa mearga la lucru. In acest sens, am introdus o evidenta zilnica despre ceea ce se intampla in intreprinderi. Vestea cea mai imbucuratoare este ca toate unitatile si-au reluat activitatea, iar dupa unele sondaje efectuate in marile unitati am constatat ca peste tot sunt asigurate conditiile necesare pentru desfasurarea muncii in conditii optime, in prima jumatate a lunii curente. Se depun eforturi de catre factorii de conducere pentru pregatirea si imbunatatirea aprovizionarii fluxurilor tehnologice cu materiile prime si materialele necesare, pentru perfectarea contractelor cu beneficiarii, pentru asigurarea retributiei celor ce muncesc.

Convorbire consemnata de Constantin Petre

(publicat in ziarul Renasterea banateana,

Timisoara, 11.01.1990)

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

v. Comunicat din partea Consiliului municipal Timisoara al Frontului Salvarii Nationale

Informam locuitorii judetului Timis ca, incepand din data de 13 ianuarie 1990, toate ajutoarele primite din strainatate si din tara vor fi distribuite de catre o comisie care functioneaza la sala de sport din Bv. Victoriei nr. 1, intre orele 8_16 (sediul municipiului).

In acest sens, facem precizarea ca ajutoarele vor fi distribuite in urmatoarea ordine de prioritati:

1. Persoane care au avut de suferit in urma Revolutiei;

2. Leaganul de copii, scoli ajutatoare, case de batrani;

3. Unitati militare care asigura paza si ordinea;

4. Pensionari cu pensie sub 1.000 de lei si alte persoane cu venituri mici;

5. Intreprinderile si institutiile care nu au beneficiat de ajutoare pentru muncitorii cu multi copii si situatie materiala grea.

Informam ca in depozite se gasesc urmatoarele categorii de ajutoare:

1. Alimente de baza: faina, zahar, ulei, cartofi, fasole, conserve de carne si peste etc.;

2. Obiecte de imbracaminte si incaltaminte pentru barbati, femei, copii, folosite si nesortate.

Mentionam ca produsele farmaceutice si medica mentele se distribuie, pe baza de retete, la Spitalul judetean si dispensarele teritoriale.

Solicitarile se preiau de la delegatii intreprinderilor si institutiilor, pe baza de comanda si tabel anexa si de la presedintii comitetelor de cetateni, pe baza de tabel, care nu va cuprinde persoanele incadrate in munca.

Presedinte al FSN al municipiului Timisoara,

dr. Stefan Ivan

(publicat in ziarul Renasterea banateana,

Timisoara, 13.01.1990)

x. Comunicat din partea Consiliului municipal Timisoara al Frontului Salvarii Nationale

Ieri, 13 ianuarie 1990, a fost ales Biroul Executiv al Consiliului municipal Timisoara al Frontului Salvarii Nationale.

Pe langa membrii Consiliului, au participat reprezentantii marilor intreprinderi si institutii din municipiu, care au avut mandatul celor pe care ii reprezinta.

Componenta noului Birou executiv este: Marcu Ioan _ presedinte; Singer Carol _ vicepresedinte; Marinescu Gabriel _ vicepresedinte; Ghile Aurel _ secretar; precum

si membrii: Ivan Stefan, Mutiu Caius, col. Opris Nicolae, Soimu Ioan si un student ce va fi numit ulterior.

Au fost numiti, de asemenea, domnul Alamureanu Pompiliu, ca primar al municipiului Timisoara, si domnul Curutiu Ioan ca sef al Politiei municipale.

Structura este provizorie.

Presedinte, Marcu Ioan

Secretar, Ghile Aurel

(publicat in ziarul Renasterea banateana,
Timisoara, 14.01.1990)

N.R. Inlocuirea, in functia de presedinte, a lui Stefan Ivan, cadru didactic universitar, cu Ioan Marcu, fara studii superioare, dar sustinut de Consiliul central FSN, constituie, consideram, un moment semnificativ, in cadrul complotului de eliminare a reprezentantilor autentici ai FDR din componenta Consiliului municipal Timisoara al FSN.

y. Comunicat al Consiliului judetean Timis al Frontului Salvarii Nationale

Constituit imediat dupa victoria Revolutiei populare, Consiliul provizoriu al Frontului Salvarii Nationale din judetul Timis a inclus in componenta sa o parte din membrii Comitetului de Conducere al Frontului Democratic Roman, care a condus Revolutia, reprezentanti ai armatei si reprezentanti ai diferitelor sectoare economico-sociale din municipiul Timisoara.

Sarcinile prioritare ale acestui Consiliu au fost: restabilirea ordinii in judet; reluarea activitatii economico-sociale; organizarea si pregatirea alegerilor pentru noile Consilii si Comitete ale Frontului Salvarii Nationale din localitati, intreprinderi si institutii.

Avand in vedere dificultatile care s-au ivit in perioada

imediat urmatoare victoriei, Consiliul judetean al Frontului Salvarii Nationale nu si-a putut desfasura activitatea in conditii care sa permita o coordonare eficienta a activitatii de reorganizare economico-sociala. In aceste imprejurari a aparut necesitatea alegerii unui nou Consiliu judetean al Frontului Salvarii Nationale, mai reprezentativ, ales in mod democratic si exprimand opiniile tuturor categoriilor de cetateni ai judetului.

Data alegerii acestui Consiliu este conditionata de finalizarea constituirii Consiliilor si Comitetelor Frontului Salvarii Nationale la toate nivelele.

Alegerea Consiliului judetean al Frontului Salvarii Nationale se va baza pe urmatoarele considerente:

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

- Numarul membrilor Consiliului judetean al Frontului Salvarii Nationale, stabilit prin Decret _ Lege, este de 51 membri;

- Pentru alegerea Consiliului judetean al Frontului Salvarii Nationale se vor desemna delegati de pe intreg teritoriul judetului;

- Norma de reprezentare a delegatilor la numarul de locuitori ai judetului este de aproximativ 1:5.000, care asigura un numar de aproximativ 150 delegati;

- Membrii Consiliului judetean al Frontului Salvarii Nationale vor fi alesi pe criterii teritoriale, precum si in functie de importanta economico-sociala a intreprinderilor si institutiilor;

- Consiliul judetean al Frontului Salvarii Nationale va reflecta compozitia etnica si cea a denominatiilor religioase din judet;

- Tinand cont de aportul determinant al tineretului in infaptuirea Revolutiei, se va avea in vedere o repre zentare adecvata a tineretului in cadrul acestui organism;

- Participarea ca membru al Consiliului judetean al Frontului Salvarii Nationale constituie o activitate obsteasca, neremunerata.

Conform cifrei de reprezentare stabilite, in componenta adunarii ce va alege noul Consiliu judetean al Frontului Salvarii Nationale vor figura trei categorii de delegati:

1. delegati reprezentand municipiile judetului;

2. delegati reprezentand orasele judetului;

3. delegati reprezentand localitatile rurale ale judetului.

La alegerea membrilor Consiliului judetean al Frontului Salvarii Nationale se vor avea in vedere urmatoarele criterii:

- capacitatea organizatorica si de conducere;

- competenta profesionala;

- contributia adusa in victoria Revolutiei;

- integritatea morala si atasamentul fata de Revolutie.

Delegatii propusi a face parte din adunarea ce va alege Consiliul judetean al Frontului Salvarii Nationale vor trebui sa aiba confirmarea scrisa pentru a face parte din organele de conducere ale Frontului Salvarii Nationale, din partea unitatilor pe care le reprezinta.

Biroul Executiv al Consiliului judetean Timis

al Frontului Salvarii Nationale
(publicat in ziarul Renasterea banateana,

Timisoara, 16.01.1990)

z. Comunicat din partea Consiliului municipal al Frontului Salvarii Nationale

In vederea inventarierii operative, in special a fondului locativ disponibil, strict necesar rezolvarii imediate a solicitarilor indreptatite ale persoanelor lipsite de locuinta si, in general, a gestionarii corecte a fondului locativ existent:

1. Conducerile unitatilor economice - altele decat ICRAL, care detin sau gestioneaza fond locativ vor proceda la verificarea legalitatii detinerii acestor locuinte de catre actualii locatari, sub controlul si indrumarea Comitetului Frontului Salvarii Nationale din unitate;

2. Asociatiile de locatari, impreuna cu lucratorii de Politie, vor proceda la verificarea legalitatii titlurilor locative ale tuturor locuitorilor din imobilele proprietate perso

nala. In mod corespunzator se va proceda si in cazul imobilelor in care nu sunt constituite asociatii de locatari;

3. Conducatorii formatiilor ICRAL vor proceda la verificarea si evidentierea spatiilor excedentare repartizabile in conditiile legii.

Locuintele detinute fara titlu locativ legal, locuintele libere si spatiile excedentare repartizate in conditiile legii, evidentiate in urma acestor verificari, vor fi comunicate Sectorului de gospodarie comunala si locativa a Primariei municipiului Timisoara, pana la data de 29 ianuarie 1990.

Biroul Executiv al Consiliului FSN,

al municipiului Timisoara
(publicat in ziarul Renasterea banateana,

Timisoara, 16.01.1990)

z₁. Comunicat din partea Consiliului judetean Timis al Frontului Salvarii Nationale, Politiei judetului Timis si Institutului de medicina legala Timisoara

In urma anunturilor publicate in presa locala si transmise la radio si televiziune, la comisiile special constituite pe langa Consiliile locale ale Frontului Salvarii Nationale, au fost anuntate de catre familii si alti cetateni, pana in 10 ianuarie a.c., un numar de 60 persoane decedate, precum si 50 de persoane disparute.

Pe baza cercetarilor efectuate de Procuratura militara, Procuratura judeteana Timis, Politia judetului Timis si Institutul de medicina legala Timisoara, sub supravegherea reprezentantilor Frontului Salvarii Nationale, au fost identificate un numar de 70 persoane decedate prin impuscare, din cei 90 de morti inregistrati la serviciul

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

medico-legal, la care exista acte complete de constatare. Mentionam ca, pana in prezent, au fost identificate si s-au eliberat acte de deces si la 15 persoane din cele 40 incinerate in crematoriul din Bucuresti. Subliniem ca se fac cercetari in legatura cu alte 35 de persoane disparute, care insumeaza pe cele ramase neidentificate la Institutul medico-legal, precum si altele, la care nu se cunosc imprejurarile in care au disparut.

Cu toate eforturile depuse pentru obtinerea de probe certe, cercetarile se efectueaza cu foarte mare dificultate, datorita situatiei speciale in care au avut loc evenimentele, incercarilor diabolice de stergere a urmelor masacrului, arderea si ascunderea cadavrelor, precum si a unor documente, vehicularea unor informatii eronate, prin care se incearca derutarea organelor judiciare in actiunea de stabilire a adevarului.

Rugam insistent ca toti cetatenii care au cunostinta despre persoane decedate sau disparute, precum si alte date sau imprejurari care pot contribui la elucidarea

acestor probleme, deosebit de grave, pentru aflarea exacta a situatiei victimelor si tragerea la raspundere a criminalilor care au provocat-o, sa se prezinte de urgenta la Procuratura militara Timisoara si la domnul locotenent colonel Nicolae Mircovici, reprezentantul militar al FSN la Politia judetului Timis.

In legatura cu unele erori strecurate in ziarul "Renasterea banateana", privind cadavrele descoperite la cimitirul saracilor si la cimitirul Eroilor, rugam redactorii acestei publicatii sa obtina informatii riguroase, conforme cu adevarul, si numai pe aceasta baza sa informeze opinia publica.

Ne asumam raspunderea ca pe parcursul inaintarii cercetarilor legate de decesul, ori de disparitia unor persoane, precum si in legatura cu cadavrele descoperite in cele doua cimitire, sa sprijinim presa pentru a putea informa opinia publica numai cu date veridice, reale, cu adevarat obiective. Rugam ca toate aceste investigatii sa fie lasate in seama organelor competente ale Procuraturii militare, in care avem deplina incredere.

ANEXE

Lista persoanelor decedate prin impuscare in perioada 17-27 decembrie 1989

Lungu Cristina

Todorov Miroslav

Juganaru Dumitru

Pinzhoffer Georgeta

Tasala Remus Marian

Ion Maria

Varcus Claudiu-Ioan

Caceu Mariana Silvia

Caceu Margareta

Otelita Aurel

Grama Alexandru

Tantaru Teodoru Octavian

Padurariu Vasile

Ferkel - Suteu Stefan Alex.

Balogh Pavel
Sporer Rudolf-Herman

Osman Dumitru

Bonte Petru-Ioan

Andrei Maria

Banciu Leontina

Belchus Ioan

Chorosi Alexandru

Opre Gogu

Stanciu Ioan

Apro Mihai

Balmus Vasile
Belici Adrian

Barbat Lepa

Iosup Constantin

Munteanu Nicolae Ovidiu

Cruceru Gheorghe

Lacatus Nicolae

Bancov Francisc

Botoc Luminita Florina

Aparaschivei Valentin

Ciopec Dumitru Marius

Ciobanu Constantin

Fecioru Lorent

Afloarei Cristian Milorad

Leia Sorinel Dinel

Simicin Nicolae

Tako Gabriela-Monica

Reiter Edita Irina

Curic Veronica

Rosada Valentin

Brocea Daniel

Boara Dorel

Negrutiu Laura Andreea

Iordan Silviu Sebastian

Nicoara Elena

Borcea Marinel

Nemoianu Virgil

Jubea Andrei Dan

Puczi Andrei Liviu

Maris Stefan

Valceanu Constantin

Mihai Gigi

Padurariu Costache

Buzea Tudorel

Silas Maftei

Lile Cristian Octavian

Cacoceanu Iosef

Kelemen Gheorghe Iosif

Ebner Petru Matei

Barbulescu Marius Gabriel

Fluieran Steliana

Avram Ioan Vasile

Moldovan Ioan

Lista persoanelor declarate disparute in perioada 17-27 decembrie 1989

Iotcovici Nutu

Radu Constantin

Zornek Nicolae

Garjoaba Dumitru C-tin

Iewinger Slobodanea

Zabulica Constantin

Hategan Petru

Carpen Danut

Sava Angela Elena

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

Bozar Petrisor

Telcean Ilie

Ofrim Rodica

Cizmarik Ladislau

Popescu Rozalia

Luca Rodica

Adrianopolit C-tin Socrate

Bereczi Maria

Bartol Grigore

Florian Antoniu Florin

Ignatescu Costel

Kelemen Geza

Kovacs Carol

Motohan Silviu

Nagy Eugen Francisc

Stanciuc Mircea Doru

Timofte Lacrimioara

Ianos Paris

Dumitrescu Victoria

Oglice Wili

Nechita Viorel

Budasca Cosmin

Atanasie Adriana

Martin Romeo

(publicat in ziarul Renasterea banateana,

Timisoara, 17.01.1990)

N.R. Listele publicate nu erau nici complete si nici exacte, dar au constituit rezultatul unei prime investigari oficiale, intr-un timp relativ scurt, impulsionat de presiunea opiniei publice privind aflarea respectivelor informatii.

z₂. Comunicat din partea Consiliului municipal Timisoara al

Frontului Salvarii Nationale

Biroul Executiv al FSN municipal Timisoara convoaca, in sesiune extraordinara, in data de 18 ianuarie 1990, ora 17, la sediul municipiului, din Bv. Victoriei nr 1, Consiliul

FSN, constituit in data de 13.01.1990.

(publicat in ziarul Renasterea banateana,

Timisoara, 17.01.1990)

N.R. In data de 17.01.1990 nu s-a constituit, ci s-a restructurat Consiliul municipal FSN Timisoara.

z₃. Hotarare, din data de 20.01.1990, a Consiliului judetean Timis

al Frontului Salvarii Nationale

Avand in vedere necesitatea unei coordonari eficiente si imediate a sprijinului extern acordat de diferite organizatii, firme, oameni de afaceri din strainatate pentru judetul Timis:

Se infiinteaza Camera de comert si relatii externe a

judetului Timis, cu sediul in spatiul detinut de fostul cabinet al Comitetului judetean PCR, in imobilul din Piata Victoriei nr. 3, etaj I, conform schitei de amplasare anexata.

Biroul Executiv al Consiliului judetean Timis al F.S.N.

(document nepublicat)

z₄. Precizari privind modul de efectuare a alegerilor de delegati in vederea reconstituirii Consiliului judetean Timis al Frontului Salvarii Nationale

1. In localitatile rurale delegatii se aleg prin vot deschis sau secret de catre Consiliile comunale ale FSN, sau de Consiliile comunale reunite pe grupe de comune.

2. In municipii si orase delegatii se aleg in acelasi mod, de catre Comitetele FSN din intreprinderi si institutii, in limita locurilor atribuite de Consiliile municipale si orasenesti ale FSN.

3. La atribuirea locurilor de delegati, Consiliile municipale si orasenesti ale FSN vor asigura alegerea unui numar corespunzator de tineri si studenti.

4. Se va urmari alegerea unui numar corespunzator de delegati din randurile minoritatilor, in raport cu ponderea acestora in structura populatiei localitatilor respective.

5. Reprezentantii cultelor din Timisoara sunt invitati

sa aleaga 3 delegati, din care numai unul va fi ales in Consiliul judetean Timis al Frontului Salvarii Nationale.

Cu ocazia alegerilor de delgati se va intocmi un proces-verbal, in doua exemplare, in care se va mentiona data alegerilor, numele si prenumele celui ales, profesia, functia, locul de munca, varsta, domiciliul. Procesele-verbale vor fi semnate de presedintele si secretarul Consiliilor comunale reunite, respectiv de presedintele si secretarul Comitetelor FSN si vor fi inaintate, imediat dupa alegeri, la sectorul organizatoric, camera 105, a Consiliului judetean Timis al FSN.

Consiliile si Comitetele FSN sunt rugate sa ia masuri pentru ca alegerile de delegati sa se incheie pana cel tarziu la data de 23.01.1990.

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

ANEXa

Situatia repartizarii locurilor in vedera alegerilor de delegati

pentru reconstituirea Consiliului judetean Timis al Frontului Salvarii Nationale

Nr. locuri

- Municipiul Timisoara 72

- Municipiul Lugoj 12

- Orasul Buzias 3

- Orasul Deta 3

- Orasul Jimbolia 3

- Orasul Sinnicolaul Mare 3

Comune care aleg 2 delegati: Carpinis, Faget, Gataia, Recas, Giarmata, Lovrin, Periam.

Comune care aleg un delegat: Banloc, Biled, Cenei, Ciacova, Comlosu Mare, Dudestii Vechi, Ghiroda, Gavojdia, Jebel, Lenauheim, Peciu Nou, Sacalaz, Sanandrei, Sanpetru Mare, Becicherecu Mic, Giroc, Liebling, Manastur, Mosnita, Ortisoara, Sag, Satchinez, Sanmihaiu Roman, Teremia Mare, Topolovatu Mare, Tormac, Uivar, Varias, Margina, V.V. Delamarina, Racovita, Jamu Mare, Costei, Masloc, Pischia.

Grupe de comune care, reunite, aleg un singur delegat:

- Tomesti, Pietroasa

- Boldur, Darova
- Sacosu Turcesc, Cheveresu Mare

- Moravita, Denta

- Giulvaz, Foeni
- Cenad, Beba Veche

- Belint, Ghizela

- Bethausen, Balint, Ohaba Lunga

- Traian Vuia, Fardea, Barna
- Madrag, Stiuca.

Comisiile comunale se vor reuni in prima comuna mentionata in text.

Biroul Executiv al Consiliului judetean Timis
al Frontului Salvarii Nationale

(publicat in ziarul Renasterea banateana, Timisoara, 17.01.1990)

z₅. Comunicat din partea Consiliului judetean Timis al Frontului Salvarii Nationale

Ieri, 20.01.1990, a avut loc o sesiune extraordinara a Consiliului judetean Timis al Frontului Salvarii Nationale, cu urmatoarea ordine de zi:

1. Discutarea ofertei de demisie a domnului Fortuna Lorin din functia de presedinte.

2. Completarea locurilor vacante in Consiliul judetean.

3. Stabilirea unui nou Birou executiv.

4. Decizii legate de conduita ziarului Renasterea banateana.

Au fost adoptate urmatoarele hotarari:

1. A fost aprobata oferta de demisie a domnului Fortuna Lorin din functia de presedinte.

2. Au fost completate 5 locuri, din cele devenite vacante. Celelalte locuri disponibile vor fi nominalizate in cel mai scurt timp.

Noii alesi sunt: Marton Florin _ inginer CFR, Bucsan Ion _ director IJTL, Eustatiu Cornel _ inginer OGA, Marchis P. _ economist Electrobanat, Ciotescu Emilian _ inginer trust SMA.

3. A fost stabilita, prin vot, componenta noului Birou executiv al CJ al FSN: Claudiu Iordache, Florin Marton, Petrisor Morar, Liviu Bacana, Dan Pervescu, Constantin

Ghica, Florin Cnejevici, Tudorin Burlacu, Lorin Fortuna.

Acest Birou executiv va functiona pe baza principiului conducerii colective.

4. Intrucat cotidianul Renasterea banateana isi mentine, si pe mai departe, statutul ambiguu, publicand numeroase articole cu caracter destabilizator, culminand cu acreditarea publicarii unui Comunicat al unei anume Comisii electorale, autoinfiintate si provocand astfel un sir intolerabil de confuzii, Comitetul judetean al FSN a decis convocarea intregului personal redactional la o intalnire de analiza.

5. S-a comunicat, de asemenea, ca la Procuratura civila a judetului Timis s-a constituit o comisie pentru investigarea actelor de violenta comise de membrii fostei Securitati impotriva celor arestati. In acest scop, sus-numita comisie dispune de un set complet de fotografii a membrilor fostei Securitati, in vederea identificarii celor vinovati.

Consiliul judetean al FSN

(publicat in ziarul Renasterea banateana,

Timisoara, 21.01.1990, cu unele inexactitati)

N.R. Acest comunicat marcheaza momentul in care, dupa Consiliul municipal FSN Timisoara si la Consiliul judetean FSN Timis reprezentantii autentici ai FDR au inceput a fi inlaturati si inlocuiti cu reprezentanti ai sferelor de influenta care urmareau eliminarea reprezentantilor autentici ai FDR din cadrul Consiliilor municipal si judetean FSN. Cu acest prilej, Florin Marton, sustinut de Consiliul central FSN, care nu era nici macar membru al Consiliului judetean Timis al FSN, a fost impus, sub presiunea unor delegati din intreprinderi, corespunzator alesi, in componenta Biroului

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

executiv. Deoarece legislatia corepunzatoare alegerii Consiliilor FSN prevedea alegerea unui presedinte, situatia acestui Birou executiv, care nu are un presedinte, ci o conducere colectiva, a transformat Consiliul judetean FSN Timis, dintr-un Consiliu de drept si de fapt, constituit de catre cei care au declansat, organizat si condus revolutia, pana in data de 22.12.1989 seara, cand s-a constituit Consiliul FSN, doar intr-un Consiliu de fapt.

z₆. Precizari din partea Consiliului judetean Timis al Frontului Salvarii Nationale

Referitor la Comunicatul publicat in ziarul Renasterea banateana de sambata, 20.01.1990, aducem urmatoarele precizari:

- redactarea, de fapt, a modului de organizare a alegerilor in vederea constituirii Consiliului municipal si a Consiliului judetean Timis al FSN, este emanatia unei comisii electorale autoformata si autoinvestita cu o prerogativa pe care nu o are.

- membrii acestei "comisii" electorale au refuzat (ori nu au vrut) sa comunice cu o comisie electorala formata la nivelul actualului Consiliu judetean al FSN in vederea redactarii unui mod de desfasurare a alegerilor care sa asigure reprezentarea tuturor fortelor si intereselor in nou alesul Consiliu judetean.

- elaborarea comunicatului publicat in ziua de 20.01.1990 a avut loc la sediul ziarului "Renasterea banateana", fost "Drapelul rosu".

- din constatarile facute se poate afirma ca unitati economice si sociale importante nu au fost consultate.

- baza de reprezentare democratica a acestei comisii este neacreditata de consensul tuturor partilor.

- mentionam, de asemenea, ca studiind cu atentie

continutul acestui program publicat, se pune in evidenta expresia unei false democratii (numerice), care, aplicandu-se, ar duce la imposibilitatea alegatorilor de a cunoaste riguros si in detaliu fiecare candidat;

- de asemenea, este lasat la voia intamplarii numarul minim de locuri de reprezentare a numeroaselor categorii cu o pondere scazuta cantitativ, dar cu o mare importanta in deschiderea economica si social-culturala a judetului Timis;

- este, de asemenea, desconsiderat dreptul cultelor si al nationalitatilor conlocuitoare de a avea o reprezentare minimala asigurata;

- consideram ca inca mai este timp, in aceasta saptamana, ca aceasta "comisie" electorala autoinsarcinata sa colaboreze in interesul stabilirii unui mecanism al alegerilor care sa corespunda tuturor intereselor cetatenilor judetului Timis.

Biroul executiv al Consiliului judetean

al Frontului Salvarii Nationale

(publicat in ziarul Renasterea banateana,

Timisoara, 21.01.1990)

z₇. Comunicat din partea Consiliului municipal Timisoara al Frontului Salvarii Nationale

deschisa pentru comitetele si asociatiile (studenti, culte etc.) care nu erau constituite la acea data din motive obiective (vacanta). De aceea, Consiliul municipal Timisoara al Frontului Salvarii Nationale este indreptatit sa nu recunoasca pretinsa comisie electorala constituita in 19.01.1990, intrucat alegerea nu s-a realizat in conformitate cu normele democratiei.

Presedinte, Marcu Ioan
Secretar, Ghile Aurel

(publicat in ziarul Renasterea banateana,

Timisoara, 21.01.1990)

In legatura cu comunicatul din "Renasterea banateana" nr. 15, din 20 ianuarie 1990, Consiliul municipal Timisoara al Frontului Salvarii Nationale isi exprima nedumerirea fata de continutul acestuia, intrucat in sesiunea din 13.01.1990 acesta a fost ales in conditii democratice de catre majoritatea reprezentantilor Comitetelor FSN din intreprinderi, institutii, ai studentilor, ai nationalitatilor si altor categorii cu imputerniciri scrise din partea acestora.

Componenta Biroului executiv al Consiliului municipal Timisoara al Frontului Salvarii Nationale a fost publicata in ziarul Renasterea banateana din 14.01.1990 fiind

z₈. Comunicat din partea Politiei municipiului Timisoara

Imprejurarile in care se desfasoara activitatea organelor oficiale ne determina sa facem un apel la respectarea legalitatii pentru a nu prejudicia drepturile familiilor care au victime ca urmare a evenimentelor din timpul revolutiei.

In acest sens, pentru decedatii la care nu reusim sa

stabilim identitatea pe baza documentelor existente la organele oficiale ale Procuraturii, Medicinei Legale si Politiei, vom decide, la cererea apartinatorilor, exhumarea oficiala, care se va face potrivit legii, sub supravegherea Procuraturii, Politiei, a unui reprezentant din partea Frontului Salvarii Nationale si de catre medicii legisti.

Politica Nationala 1 / trimestrul 1 2004

celor vinovati.

Precizam, de asemenea, ca vor avea loc, in continuare, inhumari ale persoanelor decedate si rugam populatia sa acorde atentia cuvenita.

Comandantul Politiei municipale, ing. Curutiu Ioan

Seful Institutului medico-legal Timisoara, prof. Crisan Tr.

(publicat in ziarul Renasterea banateana,

Timisoara, 21.01.1990)

In vederea completarii probatiunii la Procuratura Militara Timisoara, rugam pe toti cei care au fost vatamati, se afla internati sau au fost externati la domiciliu si inca nu au fost expertizati la Institutul medico-legal, sa se prezinte, in continuare, la Procuratura Militara Timisoara pentru a obtine adresele oficiale spre a fi expertizati la Institutul medico-legal. Aceste probe trebuie depuse de urgenta pentru a se putea demara cat mai urgent procesul