În contextul în care noua Lege a Partidelor politice impune condiţii deosebit de dificile pentru reînregistrarea juridică, precum şi în contextul apelului lansat de Forumul Unităţii Naţionale din România privind fondarea unui partid naţional autentic, bazat pe o ideologie politică adecvată, conducerea Partidului Republican a înştiinţat corespunzător toate organizaţiile teritoriale cu privire la opţiunile de viitor ce pot fi avute în vedere.

Dintre cele 18 organizaţii judeţene, de care mai dispune, în prezent, Partidul Republican, în judeţele: Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Botoşani, Braşov, Brăila, Bucureşti, Caraş-Severin, Dâmboviţa, Dolj, Hunedoara, Iaşi, Mureş, Suceava, Timiş şi Vâlcea, cu excepţia organizaţiei din judeţul Brăila, care a menţionat că doreşte să analizeze şi alte opţiuni, toate celelalte au optat pentru a participa la fondarea Partidului Naţional din România şi a renunţa la reînregistrarea juridică a Partidului Republican.

Menţionăm că nu au fost contactate organizaţiile care au optat pentru a se alătura grupului dizident din conducerea Partidului Republican, respectiv: Cluj, Constanţa, Galaţi, Ialomiţa, Maramureş, Prahova, Teleorman şi Tulcea, şi nici grupările din judeţele Iaşi şi Dolj care au manifestat aceeaşi opţiune şi unde s-au creat alte organizaţii ale P.R.

Deşi la fondarea Partidului Naţional din România şi-au anunţat intenţia de a participa şi Partidul Unităţii Naţiunii Române, precum şi Partidul Necomuniştilor din România, ulterior aceste formaţiuni politice şi-au reconsiderat poziţia, preferând să încerce să se reînregistreze juridic, sub acelaşi nume.

În data de 24.04.2003 a avut loc la sediul central din Timişoara o conferinţă de presă în care s-a comunicat oficial decizia conducerii Partidului Republican de a nu mai reînregistra juridic acest partid, ci de a se alătura efortului comun de fondare a Partidului Naţional din România P.N.d.R. (ce nu trebuie confundat cu Partidul Naţional Român – P.N.R., absorbit de către Partidul Democrat, după alegerile din anul 2000).

În procesul cu grupul dizident s-a primit Hotărârea juridică prin care s-a dat câştig de cauză grupului dizident, împotriva conducerii Partidului Republican, argumentele conducerii Partidului Republican, nefiind reţinute ca hotărâtoare în adoptarea respectivei hotărâri, dintre care cel mai important a fost că aşa zisa Convenţie Naţională a grupului dizident s-a organizat nu cu participarea unor delegaţi, desemnaţi, în acest scop, de către Convenţii Judeţene, prealabile, pentru a reprezenta judeţele respective, aşa cum s-a organizat Convenţia Naţională de la Timişoara, din data de 28.10.2000, ci cu turişti care s-au deplasat la aşa numita Convenţie Naţională fără a reprezenta pe nimeni, decât pe ei înşişi.

Este de menţionat că, într-un caz similar, dar nu identic, cel în care a fost contestată Convenţia Naţională de la Timişoara, de către grupul dizident, au fost luate în considerare, ca hotărâtoare, de către completul de judecată, argumente mult mai puţin semnificative, invocate de grupul dizident, pentru a anula hotărârile adoptate la Timişoara.

Cei care au urmărit ambele procese şi-au putut da seama că, în realitate, se desfăşura un simulacru de proces, regizat prin influenţă politică de către actualul partide de guvernământ, prin intermediul reprezentantului Parchetului, prin care tot ce propunea şi susţinea conducerea Partidului Republican era refuzat, iar tot ce propunea grupul dizident era acceptat.

Este de asemenea semnificativ că dizidenţa în cadrul Partidului Republican a fost organizată şi susţinută numai de către foşti membri ai fostului Partid Republican, condus de Ioan Mânzatu, care s-a dizolvat în F.D.S.N.

Hotărârea juridică menţionată a fost atacată la Curtea de Apel, de către conducerea Partidului Republican, pentru a se putea constata dacă influenţa politică a actualului partid de guvernământ şi, mai ales, a mafioţilor şi masonilor din conducerea respectivului partid, care doresc, cu orice preţ, să scape de opoziţia unui partid deranjant pentru ei, se va putea manifesta corespunzător şi la acest nivel al justiţiei.

Conştientizând rolul pe care îl joacă grupul dizident şi, mai ales, interesele politice pe care le reprezintă, conducerea P.R. a refuzat orice dialog cu grupul dizident, rămânând de văzut, în contextul existent, dacă acest grup va dovedi, pe lângă vocaţia demolatoare, pe care a manifestat-o până în prezent, dacă dispune şi de credibilitatea politică pentru a reînregistra juridic un partid sau se va „vărsa ”, ca o aripă bolnavă a P.R., în partidul ale cărui interese le-a slujit, în cadrul P.R.

Aceasta este ultima circulară transmisă tuturor organizaţiilor P.R., corespondenţele următoare urmând a fi trimise numai organizaţiilor P.R. care au optat pentru fondarea Partidului Naţional din România.

Cei care doresc să cunoască evoluţia, în continuare, a Partidului Republican, precum şi a Partidului Naţional din România, la elaborarea ideologiei căruia a contribuit corespunzător şi un colectiv din cadrul Partidului Republican, pot urmări referinţele pe Internet, la adresele web specifice, în cadrul corespondenţei ce însoţeşte prezenta circulară.

Membrii P.R. şi toţi cei interesaţi trebuie să ştie că până când Curtea de Apel Bucureşti se va pronunţa în cadrul procesului dintre Partidul Republican şi grupul dizident, printr-o Hotărâre definitivă, cea dată de către Tribunalul municipiului Bucureşti nefiind definitivă şi contestată la Curtea de Apel Bucureşti, conducerea legală şi statutară a Partidului Republican rămâne cea care a existat şi funcţionat înainte de organizarea Convenţiei Naţionale din 28.10.2000, la Timişoara, iar sediul central al P.R. este la Timişoara.

Organizaţiile P.R. şi sediile de care dispun, în conformitate cu noua Lege a Partidelor politice, îşi pot desfăşura activitatea, ca organizaţii P.R., până la data de 17.07.2003, data limită până la care mai poate exista şi se poate manifesta specific un partid politic care nu se mai reînregistrează juridic.

Preşedintele P.R. îşi ia rămas bun, cu acest prilej, de la toţi membrii şi simpatizanţii P.R. care au alte opţiuni decât fondarea Partidului Naţional din România, mulţumindu-le pentru aportul adus la existenţa şi funcţionarea P.R., cu regretul că P.R. nu a beneficiat, sub conducerea sa, de o audienţă şi o influenţă mai însemnată.

În apropierea Sărbătorilor de Paşti, urăm membrilor şi simpatizanţilor creştini ai P.R.: Sărbători fericite !