I. PRINCIPII GENERALE

1. DENUMIREA

Partidul Republican îşi are Sediul central în municipiul Timişoara, Bulevardul Iuliu Maniu nr.11.

Partidul Republican reprezintă o organizaţie de tip partid politic, ce urmăreşte numai obiective politice, cu dezvoltare naţională, cu doctrină politică naţional-spirituală şi cu vocaţie republicană.

Scopul Partidului Republican îl constituie transformarea pe cale paşnică şi democratică a societăţii româneşti într-o societate civilă puternică, civilizată şi prosperă, bazată pe principiile statului de drept, respectând Constituţia României şi celelalte legi ale ţării.

1. Moduri de organizare

Partidul Republican se poate organiza teritorial în:

a. O secţiune a Partidului Republican se poate organiza în orice judeţ sau în municipiul Bucureşti, când există minimum 100 de membri ai partidului, precum şi 2 filiale şi 3 nuclee, deja constituite, din care o filială sau un nucleu în oraşul reşedinţă de judeţ.

A. CONDIŢII NECESARE

1. Poate fi membru al Partidului Republican, orice cetăţean român, indiferent de etnie sau confesiune religioasă, care a împlinit vârsta de 18 ani, cunoaşte şi respectă statutul şi doreşte să aplice programul partidului.

2. Nu poate fi membru al Partidului Republican o persoană care:

e. a activat în serviciul fostei Securităţi a regimului de dictatură comunistă;

3. Solicitarea de a fi membru al Partidului Republican se concretizează în completarea unei adeziuni, ce trebuieşte validată de către Adunarea Generală a organizaţiei căreia i s-a adresat solicitantul, sau de către un organ de conducere teritorial sau central, ierarhic superior, în cazul în care nu există încă o organizaţie constituită în localitatea respectivă.

4. Calitatea de membru al Partidului Republican se certifică printr-o legitimaţie, eliberată de Sediul central al partidului.

B. DREPTURI ALE MEMBRILOR

1. Partidului Republican apără şi susţine interesele legitime ale membrilor săi.

2. În cadrul organizaţiilor de partid sau a organelor din care fac parte, membrii Partidului Republican au următoarele drepturi:

b. să-şi exprime liber opinia asupra tuturor problemelor partidului;

1. ÎNDATORIRI ALE MEMBRILOR

1. să militeze pentru înfăptuirea Programului partidului;
2. să respecte Statutul partidului şi disciplina de partid;
3. să apere şi să întărească prestigiul şi unitatea partidului;
4. să nu întreprindă acţiuni care să submineze activitatea şi unitatea partidului;
5. să nu încalce legile statului;
6. să nu se pronunţe în numele partidului sau a organizaţiei din care fac parte, decât atunci când au fost investiţi statutar în acest sens;
7. să păstreze secretul de partid;
8. să întărească legătura cu electoratul, corespunzător cu pregătirea şi posibilităţile de care dispun;
9. să îndeplinească, cu conştiinciozitate, sarcinile ce i-au fost atribuite în cadrul partidului;
10. să aibă o atitudine sinceră, demnă şi respectuoasă faţă de colegii de partid şi faţă de organele de conducere ale partidului;
11. să semnaleze organelor de conducere ale partidului orice denaturări sau abuzuri ale unor membri ai partidului, de care a luat la cunoştinţă şi pentru care dispun de probe, martori sau dovezi;
12. să aibă o comportare morală în familie şi societate;
13. să achite cu regularitate cotizaţia de partid.

1. Împotriva membrilor care încalcă deliberat statutul sau care, prin comportamentul lor, aduc prejudicii activităţii şi unităţii partidului, în funcţie de gravitatea faptelor săvârşite, se pot lua următoarele sancţiuni disciplinare:

2. Sancţiunile se pot propune de către membrii partidului sau de către organele de conducere, în cadrul Adunărilor Generale din care face parte cel pentru care s-a propus sancţiunea, respectiv în cadrul organului de conducere ierarhic superior celui din care face parte.

3. Sancţiunea se adoptă cu votul majorităţii simple a forurilor anterior menţionate, care fixează pentru sancţiunile cu efect temporar (avertisment, vot de neîncredere) şi termenul de valabilitate al sancţiunii.

4. Excluderea din partid se poate adopta de către organizaţia teritorială din care face parte cel pentru care s-a propus sancţiunea, precum şi de către un organ de conducere superior, abilitat în acest sens, dar numai atunci când cel în cauză a săvârşit, în mod deliberat, încălcări grave ale statutului, provocând, prin comportamentul său, importante prejudicii partidului.

5. Cel pentru care s-a adoptat aplicarea unei sancţiuni poate face, în termen de 7 zile de la data la care a fost înştiinţat oficial de aplicarea sancţiunii, contestaţie la Comisia de Arbitraj aferentă organizaţiei care a adoptat sancţiunea.

6. Comisia de Arbitraj aferentă va decide cu privire la aplicarea sancţiunii, în termen de 15 zile de la primirea contestaţiei, cu excepţia cazului în care cel căruia i s-a aplicat sancţiunea face parte dintr-un organ judeţean sau central de conducere.

7. Sancţiunea se consideră confirmată dacă cel sancţionat nu a făcut contestaţie la Comisia de Arbitraj abilitată, în termenul prevăzut de Statut, sau a făcut, dar respectiva comisie a decis menţinerea sancţiunii.

8. Dacă cel sancţionat este şi membru al unui organ de conducere, la nivel judeţean sau central, sancţiunea trebuie confirmată şi de către organul de conducere ierarhic superior celui din care face parte.

9. Dacă organul anterior menţionat nu a confirmat aplicarea sancţiunii, sancţiunea se suspendă pe perioada în care cel ales într-un organ superior de conducere îşi îndeplineşte mandatul respectiv, putând deveni efectivă numai după expirarea mandatului. Cel în cauză însă nu va mai putea fi considerat reprezentant al organizaţiei care a decis aplicarea sancţiunii de excludere.

10. Pentru membrii partidului care fac parte din organele de conducere judeţene şi centrale, absenţele repetate şi nemotivate de la şedinţele acestor organe pot constitui motive de sancţionare, inclusiv pentru excludere. Vor putea fi astfel supuşi unor sancţiuni acei membri care cumulează 3 absenţe consecutive, nemotivate, la întrunirile Biroului Permanent, sau 2 absenţe consecutive, nemotivate, la întrunirile Consiliului Judeţean de conducere, sau ale Directoratului Naţional, respectiv ale Consiliului Naţional.

11. Posturile devenite vacante în urma excluderii unor membri ai organelor de conducere, la nivel judeţean sau central, se vor ocupa alegând alţi membri, cu prilejul întrunirii organelor de conducere respective, dintre membrii supleanţi sau dintre membrii organelor de conducere ierarhic superioare.

1. ALTE CATEGORII DE MEMBRI

1. În cadrul Partidului Republican mai pot exista şi următoarele categorii de membri:

a. Titlul de membru emerit se poate acorda unui membru al Partidului Republican care îndeplineşte următoarele condiţii:

a3. a avut o comportare meritorie în cadrul partidului, constituind un exemplu demn de urmat pentru ceilalţi membri.

a. Calitatea de membru simpatizant al Partidului Republican poate fi acordată de către organizaţiile teritoriale ale partidului acelor persoane care, fără a fi completat adeziunea de primire în partid, sprijină activitatea Partidului Republican şi contribuie la o mai bună cunoaştere a acestuia, precum şi la aplicarea Programului partidului.

c. Membrii simpatizanţi au dreptul de a fi desemnaţi ca reprezentanţi ai Partidului Republican la secţiile de votare , în timpul alegerilor.

b. Membrii de onoare pot fi invitaţi, cu prioritate, să participe la acţiunile iniţiate în cadrul sau cu sprijinul Partidului Republican şi pot beneficia, la cerere, de asistenţă specifică din partea departamentelor de specialitate ale partidului.

a. Calitatea de membru aspirant al Partidului Republican poate fi acordată de către organizaţiile teritoriale acelor tineri care, împlinind vârsta de 16 ani, simpatizează cu politica Partidului Republican şi doresc să sprijine activitatea şi Programul partidului, independent sau în cadrul unor organizaţii specifice de tineret.

c. Membrii aspiranţi au obligaţia de a nu aduce, prin activitatea lor în cadrul organizaţiilor de tineret ale partidului, prejudicii imaginii şi activităţii Partidului Republican.

6. Membrilor emeriţi, simpatizanţi, de onoare, precum şi celor aspiranţi, li se pot elibera legitimaţii specifice, care să ateste calitatea ce le-a fost conferită.

7. Calitatea de membru emerit, simpatizant, de onoare sau aspirant poate fi retrasă de către organele care au conferit-o, dacă persoanele în cauză, prin activitatea şi comportamentul lor, fac dovada că nu-şi mai onorează calitatea respectivă.

1. Poate deţine calitatea de organizaţie teritorială a Partidului Republican (de tip nucleu, filială sau secţiune), o organizaţie care s-au constituit respectând prevederile Statutului, în prezenţa unui delegat al conducerii centrale sau al conducerii secţiunii ierarhic superioare (numai în cazul nucleelor şi filialelor).

2. La constituirea unei organizaţii teritoriale, membrilor Adunării Generale a organizaţiei ce se constituie le vor fi prezentate Statutul şi Programul partidului, de către delegatul organizaţiei superioare şi apoi va fi aleasă conducerea organizaţiei teritoriale respective.

3. Înfiinţarea unei organizaţii teritoriale va fi consemnată într-un proces verbal, întocmit în trei exemplare şi semnat de către persoana care l-a întocmit, de preşedintele organizaţiei teritoriale constituite, precum şi de delegatul organizaţiei ierarhic superioare, care a participat la şedinţă. Cele trei exemplare vor fi vizate şi ştampilate de organizaţia de ordin ierarhic superior, care va reţine un exemplar, al doilea va fi trimis la Sediul central, iar ultimul va fi înapoiat organizaţiei care s-a constituit.

1. Organizaţiile teritoriale legal constituite au următoarele drepturi:

2. Filialele şi secţiunile au dreptul de a deţine ştampilă şi cont în bancă, putând efectua operaţii financiare, de a căror corectitudine sunt direct răspunzătoare.

3. Filialele şi secţiunile pot deţine un patrimoniu de a cărui corectă gestionare şi întreţinere sunt direct răspunzătoare.

4. Patrimoniul organizaţiilor teritoriale este inclus în patrimoniul general al partidului.

1. În activitatea lor organizaţiile teritoriale ale Partidului Republican au următoarele îndatoriri:

b. să aplice Programul partidului;

1. Pentru încălcări deliberate ale statutului şi acţiuni care aduc prejudicii imaginii şi activităţii partidului, organele superioare de conducere pot aplica sancţiuni organizaţiilor teritoriale subordonate, în funcţie de gravitatea faptelor, similar modului în care se aplică sancţiunile prevăzute pentru membri.

2. Excluderea unei organizaţii teritoriale echivalează cu desfiinţarea acesteia.

3. Organizaţiile teritoriale sancţionate pot face, similar membrilor sancţionaţi, contestaţii la Comisiile de Arbitraj aferente.

4. Sancţionarea unei organizaţii teritoriale se consideră efectivă dacă organizaţia teritorială respectivă nu a depus contestaţie, în termenul prevăzut de Statut, la Sediul central, pentru Comisia de Arbitraj abilitată sau dacă aceasta s-a pronunţat pentru menţinerea sancţiunii.

5. În cazul desfiinţării unei organizaţii teritoriale, prin excludere, forurile de conducere ierarhic superioare vor lua măsuri urgente de recuperare a patrimoniului şi de reorganizare a acesteia.

1. Organele de conducere ale Partidului Republican se consideră legal constituite, putând lua decizii, în prezenţa majorităţii simple a membrilor săi, repretentată din jumătate + 1 din totalul membrilor organului de conducere respectiv.

2. În cadrul organelor de conducere ale Partidului Republican deciziile se adoptă cu votul majorităţii simple a celor prezenţi, cu excepţia cazurilor prevăzute de statut.

3. Alegerea membrilor organelor de conducere, atât la nivel local, cât şi central, se face prin vot secret.

4. Alegerea delegaţilor organizaţiilor teritoriale pentru Adunările de delegaţi prevăzute de Statut (Convenţia Judeţeană şi Convenţia Naţională) se face prin vot secret.

5. Alegerea membrilor organelor de conducere, pentru ocuparea unor posturi devenite vacante, datorită unor condiţii de forţă majoră (demisii, decese, absenţe multiple, incapacitate, etc.), se face prin vot secret.

6. La alegerea membrilor organelor de conducere ale Partidului Republican se va avea în vedere o reprezentare echitabilă atât din punct de vedere teritorial, cât şi din punct de vedere al principalelor categorii sociale reprezentate.

7. Adoptarea Statutului şi Programului partidului, cât şi adoptarea de modificări la Statut şi Program, sub formă de amendamente, se pot face de către organele de conducere abilitate prin Statut, prin vot secret, cu votul a 2/3 din numărul membrilor prezenţi ale organelor respective.

8. Organele de conducere ale Partidului Republican adoptă, hotărâri, decizii, măsuri sau dispoziţii, cu vot deschis, cu excepţia cazurilor prevăzute în Statut sau a celor în care membrii organelor de conducere respective optează pentru o altă formă de votare.

b. Numărul membrilor Biroului Permanent nu poate depăşii 1/3 din numărul total al membrilor organului de conducere respectiv.

10. Dreptul de convocare a întrunirii unui organ de conducere al Partidului Republican, precum şi dreptul de a stabili data, ora şi locul întrunirii, revin, în ordine strict prioritară:

11. Iniţiatorul de drept care convoacă întrunirea unui organ de conducere propune şi ordinea de zi, data, ora şi locul întrunirii.

12. Convocarea organelor de conducere ale Partidului Republican se face printr-un act de convocare, comunicat telefonic sau prin poştă, şi semnat de preşedintele organului de conducere respectiv sau de iniţiatorul de drept al convocării, abilitat de Statut.

13. Convocarea unui organ central de conducere poate fi efectuată şi de către organele centrale de conducere, de ordin imediat inferior celui convocat, cu excepţia convocării Biroului Permanent al partidului.

14. La începutul fiecărei întruniri a unui organ de conducere al Partidului Republican, după verificarea faptului că întrunirea este statutară, se supune la vot ordinea de zi propusă, care poate fi acceptată sau modificată cu votul majorităţii simple a celor prezenţi.

15. Desfăşurarea întrunirilor fiecărui organ central de conducere al Partidului Republican se consemnează într-un proces verbal, în cadrul unui registru special, cu pagini numerotate, aflat în grija secretarului general executiv al partidului.

16. Organele de conducere la nivel local şi central se aleg odată la 4 ani, cu excepţia cazurilor prevăzute în Statut.

17. Alegerea unui organ de conducere la nivel local sau central se poate face şi la un termen mai redus decât cel specificat la punctul precedent, în unul din următoarele cazuri:

b. datorită unor motive de forţă majoră (decese, demisii, incapacitate, etc.), numărul membrilor organului de conducere respectiv a devenit mai mic decât jumătate din numărul membrilor aleşi iniţial;

18. Iniţiativa declanşării unor noi alegeri pentru un organ de conducere, la nivel local sau central, poate reveni:

19. Se recomandă ca în cadrul organelor de conducere locale şi centrale cel puţin 30% dintre membrii componenţi ai acestora să nu depăşească vârsta de 40 de ani, precum şi ca cel puţin 20% dintre ei să fie femei.

Preşedintele unui organ de conducere, în cadrul Partidului Republican, are următoarele atribuţii şi competenţe:

n. propune organului de conducere pe care îl prezidează, precum şi organelor de conducere ierarhic superioare, măsuri de îmbunătăţire a activităţii partidului;

o. îndeplineşte şi alte atribuţii specifice prevăzute de Statut, precum şi atribuţii încredinţate permanent sau temporar de organele de conducere abilitate în acest sens;

În cadrul unui organ de conducere al Partidului Republican, vicepreşedintele are următoarele atribuţii şi competenţe:

b. preia anumite atribuţii ale preşedintelui, încredinţate de către acesta sau de către organul de conducere din care face parte, în caz de absenţă sau indisponibilitate a preşedintelui;

În cadrul organelor de conducere ale Partidului Republican, secretarul, în variantele în care apare ca funcţie (secretar, secretar executiv, secretar general executiv) are, de regulă, următoarele atribuţii:

a. îndeplineşte activităţi specifice de pregătire, verificare şi arhivare a actelor oficiale ale partidului;

f. pregăteşte documentele necesare pentru întrunirea organului de conducere din care face parte;

a. Adunarea Generală a membrilor reprezintă, în cadrul Partidului Republican, organul general de conducere al unei organizaţii teritoriale (nucleu, filială);

e4. alege delegaţii pentru Adunările de delegaţi, din cadrul partidului;

a. Şeful de nucleu este ales de către Adunarea Generală a membrilor nucleului;

a. Comitetul de filială reprezintă organul executiv de conducere a unei filiale;

d. Comitetul de filială se întruneşte trimestrial, precum şi ori de câte ori este nevoie;

e3. duce la îndeplinire sarcinile trasate de organele de conducere ierarhic superioare, menţinând legătura cu acestea.

a. Convenţia Judeţeană este organul de conducere a secţiunii judeţene, fiind constituită din totalul delegaţilor organizaţiilor teritoriale din judeţul respectiv, aleşi în acest scop;

g4. desemnează candidaţii pentru alegerile locale, la nivel judeţean, în funcţie de criteriile stabilite de organele centrale de conducere ale partidului;

g6. analizează şi apreciază periodic activitatea partidului în judeţul respectiv, precum şi a organului său executiv, la nivel judeţean;

g8. adoptă hotărâri cu privire la îmbunătăţirea activităţii şi aplicării Programului partidului;

a. Consiliul Judeţean reprezintă organul de conducere la nivel judeţean, în cadrul Partidului Republican, fiind ales de Convenţia Judeţeană;

e. Consiliul Judeţean se întruneşte trimestrial, precum şi ori de câte ori este nevoie.

a. Dacă Consiliul Judeţean depăşeşte 10 membri, se poate alege, conform Statutului, ca organ executiv, Biroul Permanent, format din 5 –7 membri, din care fac parte, de drept, preşedintele, vicepreşedinţii, secretarul executiv şi câţiva membri;

c. Biroul Permanent al Consiliului Judeţean are următoarele atribuţii şi competenţe:

c2. asigură îndeplinirea deciziilor stabilite de Consiliul Judeţean de conducere;

c5. asigură îndeplinirea sarcinilor trasate de organele de conducere ierarhic superioare;

c6. decide convocarea Consiliului Judeţean;

a. Convenţia Naţională reprezintă organul hotărâtor suprem de conducere al Partidului Republican;

c. Lucrările Convenţiei Naţionale sunt conduse de un prezidiu, format din 7-11 membri, ales de delegaţi, din care fac parte, de drept, preşedintele partidului şi cel mai în vârstă dintre delegaţi. Prezidiul ales îşi desemnează câte un preşedinte de şedinţă care conduce efectiv câte o şedinţă din cadrul lucrărilor plenului Convenţiei Naţionale;

e. Convocarea Convenţiei Naţionale se anunţă cu minim 21 zile înainte de data întrunirii;

f2. validează statutul şi programul politic al partidului;

f4. alege vicepreşedinţii partidului, stabilind şi numărul lor;

g. Convenţia Naţională validează Statutul şi Programul partidului. Adoptarea hotărârilor de dizolvare sau de fuziune prin absorbţie a partidului de către un alt partid, se realizează cu votul a 2/3 din numărul delegaţilor prezenţi la Convenţia Naţională.

2. Consiliul Naţional

a. Consiliul Naţional asigură coordonarea activităţii partidului în perioada dintre două întruniri consecutive ale Convenţiei Naţionale, reprezentând un organ decizional în probleme fundamentale şi de perspectivă ale partidului;

b. Consiliul Naţional se întruneşte, de regulă, odată la doi ani, în sesiune ordinară şi ori de câte ori este nevoie în sesiune extraordinară;

f3. completează locurile devenite vacante din organele centrale de conducere ale partidului, datorate unor cauze de forţă majoră (deces, demisie, incapacitate, excludere, absenteism), alegând alţi membri dintre supleanţi sau din cadrul secţiunilor judeţene ale partidului;

organelor centrale de conducere, alegând alţi membri supleanţi, din cadrul organelor sau organizaţiilor abilitate ale partidului;

f6. analizează şi apreciază activitatea organelor de conducere subordonate;

f14. completează numărul membrilor Biroului Permanent al partidului, în cazul reducerii acestora, din motive obiective (deces, demisie, excludere), dintre membri supleanţi sau dintre cei ai organelor abilitate ale partidului.

f2. ia măsuri pentru aducerea la îndeplinire a hotărârilor şi deciziilor trasate de organele de conducere ierarhic superioare;

f15. aplică sancţiuni membrilor de partid din cadrul organelor de conducere subordonate ierarhic, pentru motive bine întemeiate din punct de vedere statutar.

a. Biroul Permanent este organul executiv de conducere al Partidului Republican, care dispune în legătură cu activitatea partidului între două întrunuri consecutive ale Directoratului Naţional, ale Consiliului Naţional sau ale Convenţiei Naţionale.

e1. adoptă dispoziţii privind buna desfăşurare a activităţii şi aplicarea Programului partidului;

e4. dispune convocarea Directoratului Naţional şi a Consiliului Naţional;

a. Preşedintele partidului asigură conducerea operativă şi executivă a partidului între două întruniri consecutive ale Biroului Permanent, Directoratului Naţional sau Consiliului Naţional;

e. Preşedintele partidului este ordonator principal de credit al fondurilor, la nivel central, ale partidului;

f1. emite acte de convocare ale Convenţiei Naţionale, Consiliului Naţional, Directoratului Naţional şi Biroului Permanent, în baza hotărârii, deciziei, măsurii sau dispoziţiei corespunzătoare de convocare a acestora, adoptată de către organele de conducere competente, abilitate prin Statut;

f8. coordonează activitatea personalului angajat, din cadrul Sediului central al partidului;

f10. repartizează sarcini specifice spre rezolvare permanentă sau temporară membrilor Biroului Permanent al partidului.

a. Membrii Biroului Permanent pot face parte din organele de conducere ale partidului, la nivel teritorial, cu excepţia preşedintelui partidului, dar numai ca preşedinţi ai acestor organe;

A. Desemnarea candidaţilor pentru alegerile locale

2. Listele de candidaţi pentru alegerile locale, în cadrul unui judeţ, se semnează de către preşedintele Consiliului Judeţean de conducere a secţiunii respective a Partidului Republican;

5. În judeţele în care nu există secţiuni judeţene constituite, se pot desemna candidaţi de către alte organizaţii teritoriale, cărora le-a fost încredinţată coordonarea activităţii partidului în judeţul respectiv, validarea listelor de candidaţi respective făcându-se de către Biroul Permanent al partidului, iar semnarea listelor de către Preşedintele partidului sau de către un împuternicit în acest scop, ştampila folosită fiind aceea a Preşedintelui partidului sau a Secretarului general executiv al partidului;

1. Desemnarea candidaţilor pentru alegerile generale, în cadrul fiecărui judeţ, pentru senatori şi deputaţi, se face de către Consiliului Judeţean de conducere, pe baza propunerilor făcute de organizaţiile teritoriale, precum şi de către Biroului Permanent al partidului şi se validează de către Directoratul Naţional al PR .

C. Desemnarea candidaţilor pentru alegerile prezidenţiale

1. Partidul Republican poate desemna un candidat propriu pentru alegerile prezidenţiale, poate sprijini un alt candidat, independent sau propus de o altă formaţiune politică sau alianţă electorală, sau poate să adopte o atitudine neutră faţă de aceste alegeri, nereprezentând şi nesusţinând nici un candidat;

2. Decizia privind desemnarea unui candidat propriu la preşedenţia României, respectiv alegerea acestuia, revin Consiliului Naţional al partidului;

A. Organe de control

1. Organele de control ale Partidului Republican pot fi:

2. Organele de control temporare

a. organele de control temporare pot fi desemnate, sub forma unor Comisii de control, de către organele de conducere ale partidului, pe baza unor acte corespunzătoare;

c. organul de conducere care şi-a asumat constituirea Comisei de control va emite şi o adresă către cei ce vor face obiectul verificării, prin care se va comunica oficial împuternicirea acordată comisiei şi obiectul cercetării;

a. organele de conducere ale Partidului Republican reprezintă, în principiu şi organe ce pot exercita funcţia de control;

b. orice membru al unui organ de conducere al Partidului Republican poate efectua un control, în cadrul unui alt organ de conducere sau organizaţie teritorială, subordonate, dacă posedă de o împuternicire scrisă în acest sens, emisă de organul de conducere din care face parte;

4. Comisia de cenzori

a. Comisia de cenzori reprezintă un organ de control permanent, ce efectuează controlul activităţii financiare a Partidului Republican;

d. membrii Comisiilor de cenzori nu pot îndeplinii funcţii de preşedinte în organele de conducere ale partidului care au ales aceste comisii;

e. Comisiile de cenzori efectuează, la nivelul aferent abilitării lor, un control periodic asupra modului de utilizare a fondurilor financiare ale partidului;

f. Comisiile de cenzori informează, la cerere, organele de conducere abilitate, în legătură cu starea gestiunii financiare şi modul de utilizare a fondurilor în cadrul sectoarelor lor de activitate;

j. Comisiile de cenzori întocmesc anual rapoarte privind modul de gestionare a fondurilor partidului, pe care le prezintă, spre validare, organelor de conducere abilitate.

1. Pentru a arbitra eventualele conflicte şi divergenţe dintre membrii partidului, dintre membri şi organizaţii sau organe de conducere, se înfiinţează Comisii de arbitraj;

5. Comisiile de arbitraj funcţionează pe baza unui regulament, validat de organul de conducere care a ales comisia;

6. Regulamentul de funcţionare trebuie să asigure proceduri echitabile de hotărâre, să prevadă termene limită de depunere a contestaţiilor, de pronunţare cu privire la acestea şi să asigure părţilor implicate dreptul de a fi audiate;

8. Membrii Comisiei de arbitraj nu pot îndeplini funcţii de preşedinte, vicepreşedinte sau secretar în organele de conducere ale partidului care au ales acele comisii;

1. Partidul Republican dispune de un patrimoniu propriu, format din bunurile mobile şi imobile achiziţionate din fonduri proprii sau obţinute prin donaţii şi subvenţii de stat, în condiţiile legii, necesare realizării activităţii specifice;

2. Organele de conducere ale partidului vor asigura gestionarea patrimoniului aferent, precum şi întreţinerea corespunzătoare a acestuia, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi prevederile statutului.

B. Sursele de venit

1. În conformitate cu prevederile legislaţiei actuale, sursele de venit ale partidului pot proveni din:

4. Suma cotizaţiilor plătite de către o persoană, pe un an, se conformează prevederilor legilor în vigoare;

A. Condiţiile în care îşi încetează activitatea

1. Partidul Republican îşi poate înceta activitatea prin voinţă proprie, manifestată de organul de conducere abilitat, în Statut, în acest scop (Convenţia Naţională), sau ca urmare a aplicării prevederilor legislaţiei în vigoare.

2. Modul de lichidare a patrimoniului partidului, în caz de încetare a activităţii, prin voinţă proprie sau ca urmare a aplicării prevederilor legale, se decide de către organul de conducere abilitat prin Statut să aprobe dizolvarea partidului (Convenţia Naţională), în conformitate şi cu prevederilor legislaţiei în vigoare.