PRINCIPII DE ERADICARE A CORUPŢIEI ÎN ROMÂNIA

 

  1. Cauzele care provoacă corupţia sunt înrădăcinate în modul de administrare a statului.
  2. România a preluat, după Revoluţia Naţională Română din Decembrie 1989, odată cu modelul de administrare a statului capitalist, instaurat de partidele politice care s-au aflat la guvernare, şi lacunele şi defectele acestui sistem, dintre care, probabil, cel mai nefast şi cel mai influent, îl constituie înrădăcinarea corupţiei.
  3. Corupţia s-a manifestat şi în cadrul sistemului comunist, care a existat şi funcţionat în România, înainte de Decembrie 1989, dar nu la nivelul la care se manifestă în prezent, datorită faptului că rolul statului în conducerea administrativă a ţării era cu mult mai eficient, comparativ cu rolul pe care statul îl deţine, în prezent, în acest domeniu.
  4. În general, corupţia, înainte de Decembrie 1989, era cu mult mai redusă în cadrul ţărilor comuniste, decât în cele capitaliste, fapt ce evidenţiază că un stat puternic, de tip social, bazat pe primatul dezvoltării capitalului de stat, deţine mai multă forţă de a împiedica dezvoltarea şi proliferarea corupţiei decât un stat liberal, bazat pe primatul dezvoltării capitalului privat.
  5. Nu tot ceea ce a existat, ca putere de stat, înainte de Decembrie 1989, în România, a fost rău, după cum nu tot ceea ce există, în prezent, ca putere de stat, în România, este bun, iar experienţa nefericită prin care a fost obligat să treacă Poporul Român, în cele două sisteme sociale, respectiv cel comunist, înainte de Decembrie 1989, şi cel capitalist, după Decembrie 1989, sunt de natură a permite efectuarea unei comparaţii între avantajele şi dezavantajele celor două tipuri de sisteme de administrare statală, precum şi de a desprinde concluziile corespunzătoare, care recomandă menţinerea avantajelor specifice statului comunist, precum şi eliminarea dezavantajelor specifice statului capitalist.
  6. Din nefericire pentru Poporul Român, guvernările postrevoluţionare fie n-au sesizat aceste aspecte, fie le-au sesizat dar n-au dorit sau n-au putut să ţină cont, în mod corespunzător, de importanţa lor, astfel încât România a ajuns în situaţia dezastruoasă, din mai toate punctele de vedere, în care se găseşte în prezent.
  7. Deşi Poporul Român a optat, prin votarea, prin referendum naţional, a Constituţiei României, pentru statul naţional, social şi unitar, partidele politice care au guvernat România după Decembrie 1989 au impus o politică de decapitalizare masivă a statului, aducându-l în situaţia de a nu mai putea avea şi beneficia de pârghiile economice necesare susţinerii unei administrări specifice statului naţional-social, ale cărei consecinţe dezastruoase le simte, în prezent, pe deplin, Poporul Român şi le va resimţi şi mai acut, în viitor.
  8. În contextul social existent, în prezent, în România, redresarea situaţiei nu se poate realiza decât prin:
    1. – ajutor financiar şi logistic extern;
    2. sau

    3. – refacerea potenţialului economic până la nivelul corespunzător obţinerii de venituri necesare realizării obiectivelor sociale necesare şi menţinerii corupţiei în limite adecvate.

  9. Pentru redresarea României din starea dezastruoasă în care se găseşte mai este nevoie şi de sporirea considerabilă a autorităţii statului, în cadrul sistemului instituţional de administrare a ţării, care nu se poate realiza decât prin:
    1. restructurarea principalelor instituţii publice, pentru a deveni eficiente;
    2. asanarea morală a clasei politice prin introducerea votului uninominal;
    3. asanarea morală a vieţii publice prin:
    4. c1. – investigarea cazurilor de mare corupţie, însoţită de judecarea corespunzătoare a celor vinovaţi şi recuperarea, măcar parţială, a pierderilor provocate proprietăţii de stat şi celei private;

      c2. – lichidarea principalelor cauze ale marii corupţii, reprezentate de:

      c21. – propaganda electorală plătită;

      şi

      c22. – traficul de influenţă exercitat de către politicieni în favoarea intereselor clientelare politice;

    5. – introducerea unei legislaţii speciale privind interzicerea funcţionării unor partide politice, precum şi a posibilităţii de a candida la alegeri a unor politicieni despre care s-a dovedit, pe cale juridică, faptul că au favorizat instalarea şi proliferarea corupţiei în cadrul sistemului de administrare a statului;
    6. – conştientizarea corespunzătoare a Poporului Român, prin intermediul mass-media de stat, asupra necesităţii adoptării, de urgenţă a măsurilor anterioare, precum şi a riscurilor existente, pe termen scurt, mediu şi lung, a tergiversării sau chiar împiedicării aplicării respectivelor măsuri.

  10. Pentru a elimina situaţiile de monopol, impuse şi menţinute prin structuri de tip mafiot, şi a permite astfel crearea şi dezvoltarea unei veritabile economii de piaţă, în care mecanismele de reglare concurenţială să poată funcţiona în mod optim, puterea administrativă de stat trebuie să înfiinţeze instituţii şi societăţi comerciale corespunzătoare, de stat, cu rolul de a sparge monopolul impus, în prezent, în prestarea anumitor servicii, precum şi în producerea şi desfacerea anumitor bunuri şi produse de bază, necesare populaţiei.

 

Comitetul de Iniţiativă

pentru fondarea

Partidului Naţional din România